Companiile au la dispoziție, de doi ani deja, pe lângă planurile de acțiuni așa numitele „Stock Option Plans”, un alt instrument ce le poate ajuta să se diferențieze pe piață, să atragă și să-și păstreze angajații – schema de pensii ocupaționale. De ce nu îl folosesc? Din lipsă de claritate a cadrului fiscal și, până de curând, din lipsa unui administrator autorizat de fonduri de pensii ocupaționale.
Fondurile de pensii ocupaționale pot fi un vector de imagine puternic pe piața muncii, iar structura de funcționare este, în fapt, foarte simplă – compania deschide un fond de pensii ocupaționale, în care varsă o anumită contribuție. Acesteia i se va alătura contribuția salariatului, dacă acesta dorește să participe. Angajatorul are, totodată, libertatea de a stabili cuantumuri diferențiate de contribuție proprie pentru fiecare angajat, în funcție de anumite criterii, cum ar fi vechimea, funcția deținută sau nivelul salarial, dar, odată ce decide să ofere pensii ocupaționale, angajatorul este obligat să ofere acest beneficiu tuturor salariaților și să vireze contribuțiile sale.
Vreme de trei ani, banii sunt ai angajatorului și orice decizie de a părăsi firma în acest interval de timp duce la pierderea beneficiului. Dar, la finele celor trei ani, banii devin ai angajatului. Dreptul acestuia la pensia ocupațională se deschide, la cerere, începând cu data împlinirii vârstei standard de pensionare, cu respectarea condițiilor prevăzute de schemă și prospect și în conformitate cu legislația privind plata pensiilor private.
Astfel, acest produs ar putea reprezenta o componentă foarte importantă de retenție, detaliu extrem de important într-o piață a muncii caracterizată, mai ales în această perioadă, de volatilitate și fluctuație.
În fond, nu vorbim despre o idee nouă – ci despre adoptarea uneia mai vechi (încă din 1917, Norvegia și Suedia lansau aceste scheme de pensii ocupaționale) – dar care și-a dovedit funcționalitatea. În UK, de pildă, la sfârșitul lunii iunie 2021, valoarea de piață a fondurilor de pensii a atins 2,5 mii de miliarde de lire sterline, iar numărul total de membri cu contribuții definite era de 25,3 milioane, în timp ce numărul total de membri cu beneficii determinate și hibride era de 18,5 milioane. Pe lună, contribuția primită prin schema ocupațională ar însemna, conform unor cifre avansate de studii în jur de 3.000 de lire, sumă care poate varia, în funcție de vechime, funcție etc. Germania acoperă prin pilonul de pensii ocupaționale circa 60% din angajați, iar în Polonia schema ar fi trebuit să poată fi accesată atât de angajații companiilor mari, cât și de cei ai IMM-urilor încă de anul trecut. Olanda, Danemarca, de asemenea, folosesc schemele ocupaționale pentru a crește valoarea pensiilor angajaților la momentul retragerii din viața activă.
Din punct de vedere fiscal, Legea 1/2020, cea prin care sunt stabilite condițiile în care un angajator poate participa la asigurarea unor beneficii angajaților săi, care transpune, practic, o Directivă europeană, menționează că sumele reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale din România sunt deductibile fiscal. Fără să ofere, însă, detalii. Întreg mediul de afaceri a așteptat clarificări, care, încă, nu au venit. Ceea ce trebuie să știe companiile înainte de a înființa un fond de pensii ocupaționale – dacă angajații pot beneficia de o bază impozabilă redusă la calculul impozitului pe venit; dacă angajatorii pot acorda angajaților proprii alt tip de beneficii cu tratament fiscal favorabil (care să nu fie subiect de impozit pe venit și contribuții sociale).
Cum nota de fundamentare a Legii menționează că prevederile aplicabile deductibilității sumelor reprezentând contribuțiile angajatorului și ale angajatului, precum și plata beneficiilor se supun prevederilor Codului Fiscal, mediul de afaceri a așteptat entuziast și confirmarea unor astfel de prevederi.
Astfel, Codul Fiscal prevede tratamentul fiscal aplicabil contribuțiilor privind pensiile facultative -acestea nefăcând subiectul taxelor salariale într-o limită de deductibilitate de 400 de euro de persoană. Ne-am pus astfel întrebarea dacă intenția legiuitorului a fost includerea contribuțiilor în cadrul pensiilor ocupaționale în același plafon neimpozabil.
Să fi fost oare aceasta intenția? Sau doar includerea acestora în categoria veniturilor salariale și astfel urmând a fi considerate doar costuri deductibile la calculul impozitului pe profit?
Am sperat că normele metodologice vor aduce clarificări suplimentare privind tratamentul fiscal aplicabil însă, la doi ani distanță de la apariția legii privind pensiile ocupaționale și nici o lună de la apariția primului administrator autorizat din România, BCR Pensii, nu avem încă clarificări pe plan fiscal.
Sperăm, însă, ca această așteptare să vină cu vești bune, precum introducerea acestui tip de beneficii în categoria beneficilor neimpozabile. În vederea stimulării participării la fondul de pensii ocupaționale și a angajaților, aceste contribuții ar trebui și ele să fie incluse în categoria celor deductibile la calculul impozitului pe venit.
Nu este prima oară când introducerea unei noi legi pune sub semnul întrebării tratamentul fiscal aplicabil veniturilor / beneficiilor salariale noi prevăzute. Sperăm totuși că înregistrarea BCR Pensii ca administrator autorizat de fonduri de pensii ocupaționale, să fie factor accelerator în clarificarea acestui aspect și emiterea normelor metodologice de aplicare a legii. Până atunci, rămânem cu întrebări care, momentan nu au răspuns.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autori:
Claudia Sofianu, Partener, Liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România
Cristina Cristea, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Alina Făniță, PKF Finconta: Riscuri și beneficii în mediul de afaceri digital
Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA
Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Reglementările legate de recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă creanțelor neîncasate au fost modificate, în ultimii ani, în România, în favoarea contribuabililor afectați de problemele financiare ale clienților lor. De la 1 ianuarie 2021 a fost simplificată și procedura de recuperare a TVA pentru facturile emise către persoane fizice și neîncasate timp de un an. Cu toate acestea, procesul rămâne destul de meticulos, neclar pe alocuri, astfel încât puține societăți iau în considerare această oportunitate, deși reprezintă o modalitate de îmbunătățire a fluxului financiar.
Amendamentele aduse legislației fiscale din România în ceea ce privește ajustarea TVA aferentă creanțelor neîncasate au avut drept scop alinierea la principiile fundamentale stipulate de Directiva de TVA, precum și implementarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazuri similare.
Evoluția reglementărilor în domeniu
Conform cadrului legal în vigoare până la data de 31 decembrie 2018, ajustarea bazei impozabile aferente creanțelor neîncasate era permisă după finalizarea procedurilor de faliment pentru clienții datornici sau, începând din anul 2016, ca urmare a aplicării unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, care prevede modificarea sau ștergerea creanțelor în cauză.
Din cauza faptului că România se afla printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai extinse perioade de insolvență – procedurile au depășit zece ani în multe cazuri – autoritățile fiscale au modificat legislația în domeniu prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018. Modificare a avut la bază decizia CJUE în cauza C-246/16 Enzo Di Maura,
prin care a fost clarificat faptul că un stat membru nu ar trebui să condiționeze recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate de procedurile greoaie derulate în instanțe, atunci când astfel de proceduri se pot întinde pe perioade lungi de timp (peste zece ani în acest caz).
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2019, ajustarea bazei de impozitare a TVA aferentă creanțelor neîncasate este permisă de la data intrării în procedura de faliment a clientului, iar în cazul procedurilor de faliment inițiate anterior acestei date, pentru care nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă sau definitivă și irevocabilă, contribuabilul are dreptul să își ajusteze baza de impozitare în termen de cinci ani începând cu 1 ianuarie 2019, în baza documentelor emise de instanțele judecătorești. Pentru celelalte situații, care nu implică falimentul sau insolvența debitorilor, legislația a rămas nemodificată.
Cu toate acestea, schimbările aduse Codului fiscal în ultimii ani au ridicat câteva semne de întrebare în rândul contribuabililor, determinându-i în același timp să privească cu reticență aplicarea procedurilor de recuperare a sumelor plătite în contul TVA pentru creanțele neîncasate. Concret, aceștia nu înțeleg care sunt exact situațiile pentru care aceste prevederi pot fi aplicate, începând cu ce dată se pot face ajustările și ce documente ar putea fi considerate suficiente de autorități în acest scop.
Analizând prevederile Directivei de TVA și jurisprudența CJUE pe această temă, rezultă că persoana impozabilă nu poate fi privată de dreptul său la ajustarea bazei de impozitare atât timp cât creanța prezintă un caracter definitiv nerecuperabil.
Deoarece, potrivit principiului neutralității fiscale, persoana impozabilă trebuie eliberată de sarcina TVA în măsura în care activitatea sa economică servește efectuării de operațiuni supuse taxei, ar trebui prevăzut un termen rezonabil la care neplata creanței devine certă și furnizorul are dreptul de a recupera TVA.
Ce a adus nou 2021?
O nouă prevedere a fost implementată începând cu data de 1 ianuarie 2021, de această dată în favoarea contribuabililor cu creanțe neîncasate de la clienți persoane fizice. Aceasta are un impact major asupra companiilor ce activează în domeniul telecomunicațiilor, al energiei electrice și gazului natural.
Concret, companiile vizate își pot recupera TVA aferentă creanțelor neîncasate de la debitori persoane fizice, pentru care se înregistrează întârzieri mai mari de 12 luni de la termenul de plată. Operațiunea este permisă numai în cazul în care contribuabilul demonstrează că au fost luate măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor, în cazul celor de până la 1.000 de lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1.000 de lei.
Astfel, se poate realiza ajustarea TVA pentru astfel de facturi în baza unei documentații care trebuie să conțină notificări, avize, acorduri încheiate cu societăți specializate în recuperare de creanțe și nu numai, pentru a demonstra că au fost luate măsuri comerciale, sau documentele emise de instanțele judecătorești, care arată că au fost întreprinse procedurile judiciare pentru recuperarea creanțelor.
Reglementarea se aplică însă doar pentru facturile emise începând cu 1 ianuarie 2021 și neîncasate, dar nu se știe încă ce se întâmplă cu creanțele aferente perioadei anterioare anului 2021 și cum se vor aplica principiile fundamentale TVA în cazul acestora.
Din cauza acestor neclarități, puțini reprezentați ai mediului de afaceri au decis să urmeze procedurile de recuperare a TVA în cazul creanțelor neîncasate, deși impactul pozitiv asupra fluxului de numerar poate fi cu adevărat important, iar procedura este mai degrabă meticuloasă decât greoaie. În aceste condiții și în contextul actual complicat din punct de vedere financiar, companiile care se confruntă cu dificultăți în recuperarea creanțelor ar trebui să reanalizeze prevederile legislației de TVA pe această temă pentru a-și ușura povara cu această taxă și a-și îmbunătăți situația financiară.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie de Victoria Dobre, Manager Senior, și Monica Zipiș, Consultant Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Monica Țariuc, Deloitte România: „Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?”
Opinie Deloitte România: Noi reguli tranzitorii de origine pentru țările pan-euro-mediteraneene
Studiu EY: Există riscul ca o bună parte dintre marii contribuabili să întârzie raportarea SAF-T
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Evaluarea riscurilor fiscale
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels
[divider height=”30″ line=”1″]
În perioada 20 – 21 noiembrie 2019, BusinessMark, cu sprijinul Camerei Consultanților Fiscali, a organizat o nouă ediție a „Tax & Finance Forum București”, la Hotel Radisson Blu.
La evenimentul adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, experți din cele mai importante companii de consultanță au prezentat și analizat tendințe și politici fiscale la nivel național și internațional, au vorbit despre legislația românească, despre aspectele de impozitare directă și indirectă, cât și despre modificările și reglementările Codului Fiscal și ale Codului de Procedură Fiscală.
Prima zi a ediției de la București a inclus o conferință, iar cea de-a doua zi a fost structurată în patru seminarii ce au acoperit subiecte de fiscalitate de mare interes pentru mediul de afaceri.
TAX & FINANCE FORUM BUCUREȘTI, ZIUA I – CONFERINȚĂ
SESIUNEA I
Prima sesiune a fost deschisă de MITEL SPĂTARU, Tax Partner, FiNEXPERT, care a vorbit despre locul conducerii efective (POEM – Place of effective management), ce reprezintă: „locul în care se iau deciziile economice strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său și/sau locul unde își desfășoară activitatea directorul executiv și alți directori care asigură gestionarea și controlul activității acestei persoane juridice.”
Obligațiile persoanei juridice străine:
- să se înregistreze fiscal în RO ca plătitor de IP;
- să păstreze procesele-verbale ale ședințelor de consiliu și ale adunărilor acționarilor;
- să conducă/organizeze contabilitatea în România și să depună SF;
- să își mențină rezidența fiscală în România pentru o perioadă de cel puțin un an fiscal.
În continuare, VIOREL SBORA, Partener prețuri de transfer, ATIPIC Solutions, a vorbit despre începuturile reformei fiscale, context în care a menționat BEPS (Base Erosion and Profit Shifting).
„DAC6 este măsura care va conduce cu adevărat la o revoluționare a domeniului fiscal. În calitate de contribuabili, dar și consultanții, vor fi nevoiți să facă o serie de pași, pentru a se pregăti pentru ce va urma. În momentul în care vă angajați să faceți o tranzacție transfrontalieră nouă, să introduceți o clauză că respectivul consultant va face evaluarea din punct de vedere DAC6.
Mult mai critică ar fi alegerea și implementarea unor soluții software, cu privire la ce tranzacții au fost evaluate, ce tranzacții nu au fost. Eu, personal, mă aștept ca România să introducă penalități de peste 10.000 de euro pentru neraportare, cum au făcut multe state europene”, a spus el.
Cum ne pregătim pentru acțiunile generate de DAC6 cu privire la prețuri de transfer?
- furnizarea rapoartelor DAC6 pentru tranzacții cu părți afiliate consultantului care se ocupă de pregatirea dosarului prețurilor de transfer;
- evitarea documentării prețurilor de transfer prin referința la reguli de tip „safe harbor” și asigurarea consecvenței între abordările tehnice de justificare a prețurilor de transfer la nivelul entităților din grupul UE;
- alocarea de timp mai mult pentru partea strategică, prin implementarea unor soluții eficiente de actualizare periodică a dosarului prețurilor de transfer.
A urmat ALINA ANDREI, Partener, Cabot Transfer Pricing. Ea a vorbit despre controlul dosarului prețurilor de transfer, enunțând criteriile aplicate de ANAF în evaluarea riscului fiscal:
- au fapte înscrise în cazierul fiscal;
- pentru contribuabilul respectiv a fost deschisă procedura de insolvenţă;
- obligaţii fiscale restante în perioada de referinţă;
- activitatea de inspecţie fiscală a comunicat compartimentului de specialitate;
- informaţii că prezintă un risc fiscal mare;
- organele teritoriale ale Gărzii Financiare au comunicat compartimentului de specialitate informaţii că prezintă un risc fiscal mare;
- declarații fiscale nedepuse în perioada de referință;
- profitabilitate mică sau pierdere sau grad de îndatorare mare;
- firma a fost declarată ca fiind inactivă;
- număr de restituiri soluţionate fără verificare în ultimele 12 luni;
- media accizelor restituite în ultimele 12 luni.
ADINA VIZOLI, Director, PwC România, și ANA-MARIA IORDACHE, Partener, D&B David și Baias, au avut o prezentare despre tendințe practice în cadrul inspecțiilor fiscale.
„Am derulat un studiu, la nivelul Europei Centrale și de Est, întrebând angajați din peste 800 de companii despre inspecțiile fiscale. Media la nivel european este de 32%, cu 10 procente mai mare decât cel de la noi. Dacă ne uităm la durată, au o durată similară la noi cu cele din Europa. Situația e similară în ceea ce privește țările din UE și din Europa de Est, însă este interesant, dacă ne uităm la sume, sunt 4% companii care au fost impuse cu sume între 1 și 5 milioane de euro, în timp ce în România sunt 18% – cele mai multe vin din inspecțiile pe prețuri de transfer sau serviciile intragrup.
Și mai interesant a fost faptul că autoritățile din România nu sunt pe cât de creative și inovative le credeam. Dacă ne uităm la topicul spețelor vizate, sunt cam aceleași: prețuri de transfer și servicii intra-grup, reîncadrarea tranzacțiilor, sediul fix și sediul permanent, impozitul pe veniturile nerezidenților”, a precizat Ana-Maria Iordache.
Vorbind despre tendințele actuale și previziuni în materia inspecțiilor fiscale, Adina Vizoli a precizat: „La serviciile intra-grup, vedem o diversitate destul de mare și în tendințele inspectorilor fiscali. În trecut, de multe ori, eram în situația în care aveam o factură și nimic în spate. De atunci s-a creat această idee că e neapărat să avem documente și să arătăm că s-a prestat efectiv. Și inspecția fiscală s-a diversificat; acum majoritatea societăților au documente, chiar foarte multe, însă vine inspecția fiscală și zice: „Da, există o factură, aveți documente, dar cum poți demonstra că ai folosit aceste servicii în activitatea ta?” Suntem în etapa în care avem contractele, avem facturi, avem documente, rapoarte de la grup, dar trebuie să arătăm ce facem cu ele. Acesta este marele test pe care trebuie să îl trecem.”
Sesiunea a fost moderată de MIHAELA MITROI, Tax & Law Leader CESA South Cluster, EY România.
SESIUNEA A II-A
A doua sesiune a fost deschisă de EMANUEL BĂNCILĂ, Partner, Litigii și dispute fiscale, EY România. El a vorbit despre incidentele de natură penală în cadrul disputelor fiscale.
Ce spune Ministerul Public?
- cheltuielile cu prestările de servicii SUNT nejustificate (ANAF);
- organele fiscale au indus în mod artificial ideea că respectivele cheltuieli, fiind potențial neoportune și nelegale, sunt și nereale;
- raționamentul organelor fiscale este esențial greșit;
- se poate pune în discuție oportunitatea și legalitatea respectivelor cheltuieli cu consecința tratamentului fiscal corespunzător, și nu realitatea;
- stabilirea tratamentului fiscal al acestor cheltuieli (deductibile sau nu) este de competența exclusivă a organelor fiscale și nu poate fi delegată;
- organele fiscale au evitat să își asume răspunderea caracterului deductibil sau nedeductibil al acestor cheltuieli;
- organele fiscale au făcut confuzie între caracterul nedeductibil și cel nereal.
A urmat RALUCA BUCIUC, Director Valuation and Hospitality Advisory Services, Colliers International România, care a susținut o prezentare despre evaluarea imobiliară, din punct de vedere al problemelor și riscurilor în alocarea contabilă.
O problemă este alocarea corectă a valorii de piață în registrul de mijloace fixe. Dificultatea constă, însă, în identificarea elementelor contabile prinse în evaluarea proprietății imobiliare și a metodologiei de alocare a valorii. Sursa problemei e reprezentată de diferențele de abordare între IFRS și RAS și nealinierea Standardelor de Evaluare ANEVAR cu OMF 3055.
Principalele dificultăți:
- parte din valoarea de piață a imobilelor se reflectă și în alte clase decât teren și construcții;
- fe cele mai multe ori, informația detaliată din spatele înregistrărilor contabile se pierde;
- nu există o procedură clară între departamentele financiar și tehnic pentru declararea lucrărilor de construcție;
- nu există o procedură clară de evidență a istoricului investițiilor realizate de către proprietar sau chiriaș pentru renovare/amenajare, pentru a determina deprecierea fizică corectă;
- dtabilirea duratei de viață după amortizarea contabilă totală;
- evaluarea „parțială” a unei clase/grupe contabile nu este permisă de către OMF.
În continuare, LAURA AVRAM, Senior Tax Manager, NNDKP Consultanță Fiscală, a vorbit despre remediile rapide și impactul lor asupra trazacțiilor intracomunitare cu bunuri.
Pachetul de remedii rapide:
- impact pe documentarea scutirii Livrărilor IntraComunitare (LIC);
- impact pe structurile de call-off stocks (stocuri la dispoziția clienților);
- impact pe tranzacții în lanț/operațiuni triunghiulare.
Totodată, ea a descris o serie de măsuri pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri:
- codul valid de TVA și declararea în D390 – Condiții de fond pentru aplicarea scutirii de TVA;
- documente pentru justificarea scutirii de TVA – uniformizarea cerințelor documentare pentru dovedirea transportului intracomunitar de bunuri;
- tranzacții în lanț – reguli certe privind alocarea transportului intracomunitar;
- call-off stock – armonizare pentru cazurile în care furnizorul transferă bunuri într-un depozit la dispoziția unui cumpărător cunoscut din alt stat membru.
NARCISA CHIRILĂ, Tax Manager, PKF FINCONTA, care a vorbit despre impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microintreprinderilor (noutăti și conformitate cu prevederile Codului fiscal în 2019).
Ea a prezentat o serie de aspecte practice referitoare la utilizarea rezervei. Vorbind despre plătitorii de impozit de venit pe microîntreprindere, a explicat că acestea sunt venituri care se includ în baza impozabilă.
Rezervele – reduse sau anulate – rezerva legată, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, daca au fost deduse la calculul profitului impozabil in perioada în care microintreprinderile au fost plătitoare de impozit pe profit.
Nu este relevant motivul reducerii sau anulării rezervei:
- reducerea sau anularea este datorată modificării destinaâiei rezervei;
- distribuirii rezervei către participanți sub orice formă;
- lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului;
- orice alt motiv.
Prima zi a „Tax & Finance Forum București” a fost încheiată de LELIA GRIGORE, LITIGATION DEPARTMENT MANAGER, Dobrinescu Dobrev SCA. Ea a vorbit despre atragerea răspunderii solidare patrimoniale, ce este:
- procedură specială, excepțională;
- asemănătoare răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie;
- se cer întrunite 3 sau 4 condiții: faptă, prejudiciu, legătură de cauzalitate, vinovăție (în unele situații);
- efecte „devastatoare” – decizia de atragere a răspunderii patrimoniale este executorie;
- norme completate cu dispozițiile Ordinului 127/2014.
Astfel, ea detaliat patru categorii de cazuri, cum ar fi situația în care debitorul este declarat insolvabil:
- persoanele fizice sau juridice care, anterior datei de declarare a insolvabilitatii, au dobândit cu rea-credință active de debitorii care astfel și-au provocat insolvabilitatea;
- administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea prin ascunderea sau înstrăinarea cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului;
- administratorii și orice alte persoane care, cu rea-credință, au deeterminat nedeclararea / neachitarea obligațiilor fiscal;
- administratorii care, pe perioda mandatului, nu au îndeplinit obligația de a cere instanței deschiderea procedurii insolvenței cu rea-credință;
- administratorii și orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat restituirea / rambursarea unor sume de bani de la bugetul de stat fără să fie cuvenite debitorului.
Cea de-a doua sesiune a fost moderată de DANIEL DRĂGAN, Managing Partner, BusinessMark.
TAX & FINANCE FORUM BUCUREȘTI, ZIUA A II-A – SEMINARII
SEMINAR 1 – Prețuri de transfer, susținut de ATIPIC Solutions
VIOREL SBORA (Partener prețuri de transfer), MIHAELA CRĂCIUN (Consultant prețuri de transfer) și ȘTEFANIA MANOLACHE (Consultant prețuri de transfer) au susținut un seminar cu următoarea tematică:
- ghid practic de pregătire pentru îndeplinirea obligațiilor de evaluare și raportare a tranzacțiilor transfrontaliere care pot genera avantaje fiscale – Directiva UE DAC6;
- documentarea deductibilității serviciilor intra-grup – probleme și soluții;
- procesul prin care trece o companie căreia îi este solicitat dosarul prețurilor de transfer – solicitarea autorităților de pregătire și prezentare a dosarului, pregătirea dosarului, punct de vedere, contestație, acțiune în instanță și recurs;
- ajustările de prețuri de transfer și ajustări secundare de TVA,
- restructurările de afaceri, evaluarea acestora și implicațiile din perspectiva prețurilor de transfer;
- cuantificarea riscurilor de prețuri de transfer pe tipuri de tranzacții în cazul prezentării unui dosar de prețuri de transfer incomplet / incorect sau a unor studii de comparabilitate întocmite incorrect.
SEMINAR 2 – Aspecte fiscale internaționale, impozitare directă și indirectă, susținut de Dobrinescu Dobrev SCA
DRD. LUISIANA DOBRINESCU (Partener), ANDRADA PLEȘ (Tax Manager) și ALEXANDRA LUNGEANU (Senior Tax Consultant) au susținut un seminar cu următoarea tematică:
- alocarea competenței de impozitare conform Convențiilor fiscale internaționale (CEDI);
- situații concrete în care convențiile de evitare a dublei impuneri sunt prioritare, subsidiare sau chiar inaplicabile;
- soluționarea conflictelor de dubla rezidență fiscală (persoane fizice vs persoane juridice);
- venituri impozabile obținute de nerezidenți din România si particularitati legate de impozitarea acestora;
- care este punctul de la care o structurare fiscală intrenaționale devine optimizare fiscală agresivă;
- sediu permanent în România vs. sediu fix în România;
- vriterii de alocare a profiturilor unei sediu permanent – BEPS;
- juridic vs. economic: facturarea sau decontarea în cazul sediilor permanente sau fixe. Jurisprudență europeană;
- legislație armonizată în impozitarea venituri obținute de societăți afiliate (Directiva societăți mamă – filiale și Directiva dobânzi și redevențe);
- instrumente legislative și administraive anti-abuz. Schimbul de informații în practica administrației fiscale române.
SEMINAR 3 – Aspecte contabile & fiscale care impactează închiderea de an. Impozitare directă și indirectă, susținut de FiNEXPERT.
CRISTIANA OPREA (Tax Manager), MARIA LISCAN (Accounting Manager) și ELENA GOGONEAȚĂ (Tax Manager) au abordat următoarele subiecte:
TVA, noutăți și tendințe:
- modificări ale Codului fiscal;
- remedii rapide aplicabile din 2020;
- decizii noi ale Curții Europene de Justiție;
Aspecte contabile & fiscale la închiderea de an:
- inventarierea patrimoniului – plusurile și minusurile de inventar;
- provizioane și accruals-uri (estimări);
- concedii de odihnă neefectuate și bonusurile salariale;
- reevaluarea imobilizarilor corporale;
- stimulente acordate în cadrul contractelor de închiriere;
- costul excedentar al îndatorării;
Noutăți fiscale în sfera impozitării directe:
- consolidarea fiscală în sfera impozitului pe profit. Condiții de eligibilitate și reguli de aplicare;
- modificări în materia acțiunilor de sponsorizare;
- condiții pentru recuperarea creditului fiscal extern;
- recuperarea pierderilor fiscale în cadrul operațiunilor de reorganizare.
SEMINAR 4 – Jurisprudență europeană în materie de TVA, aspecte privind impozitul pe profit și impozitarea veniturilor obținute de nerezidenți, susținut de EY România.
VALENTIN CREȚU (Tax Manager, International Tax Services) și FLORINA PARÎNG (Tax Senior Manager) au vorbit despre:
-
- jurisprudență europeană în materie de TVA – modificări recente de impact pentru piața românească;
- propuneri privind modificarea Codului Fiscal – impact asupra impozitului pe profit și a impozitarii veniturilor obținute de nerezidenți;
- ce se intamplă post BREXIT – implicații din perspectiva TVA, impozitului pe profit și a impozitării veniturilor obținute de nerezidenți.
[divider height=”30″ line=”1″]
Un eveniment organizat de BusinessMark, susținut de: EY România, PwC România, ATIPIC Solutions, Cabot Transfer Pricing, FiNEXPERT, Colliers International, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA.
Cu susținerea: CCF – Camerei Consultanților Fiscali, BRCC – Camera de Comerț și Industrie România – Marea Britanie, BCCBR – Billateral Chamber of Cmmerce Bulgaria – România, CCIRI – Camera de Comert Romania – Israel
Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM
BusinessMark sprijină: Plantăm Fapte Bune în România, The Social Incubator
Parteneri media: Transilvania Business, administrație.ro, Global Manager, DeBizz, ziare.com, Business24, MATEK, spatiulconstruit.ro, Curierul Național, Social Media România, Jurnalul de Afaceri, Financial Market, PRbox, rbe connect, Portal Management, AntreprenorinRomânia.ro, Financiarul.ro, MoneyBuzz, Manager Express, Bursa, Monitorul de Făgăraș, PRwave, Live PR, Curierul Fiscal, Business Press, Finzoom, depozitinfo.ro, birouinfo.ro, InTurda.ro, infoOradea.ro, Clujul de Buzunar.
[divider height=”30″ line=”1″]
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Evenimentul Tax & Finance Forum, adresat companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, a ajuns în premieră la Sibiu, pe 23 octombrie 2019. Astfel, experți din cele mai importante companii de consulanță fiscală au făcut o trecere prin cele mai importante aspecte legislative și fiscale.
Au fost analizate tendințe și politici la nivel intenațional, s-a discutat despre armonizarea legislației românești, despre principalele aspecte privind impozitele directe și indirecte, despre modificările și reglementările Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.
TAX & FINANCE FORUM SIBIU, SESIUNEA I
Prima sesiune a fost deschisă de Călin Stan, Senior Manager, EY România, care a vorbit despre inspecțiile fiscale. În acest context, el le-a transmis participanților că o bună cunoaștere a procedurilor fiscale este utilă și necesară pentru: activitatea de conformare (înregistrări fiscale, declarații fiscale), activitatea de consiliere (termene de prescripție, inspecții fiscale, rambursări), soluționarea litigiilor (contestații fiscale, cereri în instanță, suspendări).
Totodată, el a vorbit despre durata inspecției fiscale, precizând că în cazul marilor contribuabili și a celor cu sedii secundare este de 180 de zile, în cazul contribuabililor mijlocii este de 90 de zile, iar în cazul altor contribuabili este de 45 de zile. În ceea ce privește controalele inopinate, durata maximă este de 30 de zile.
În continuare, Viorel Sbora, Partener prețuri de transfer, ATIPIC Solutions, a susținut o prezentare despre dosarul prețurilor de transfer, subliniind că există o nouă generație de instrumente disponibile autorităților fiscale:
- Raportarea tranzacțiilor transfrontaliere care îndeplinesc anumite caracteristici (Directiva 822/2018, cunoscută și ca DAC6);
- Raportul pentru fiecare țară în parte CbCR (Directiva 881/2016);
- Controale simultante coordonate, efectuate de către autoritățile fiscale din Uniunea Europeană (Directiva 16/2011).
Totodată, el a oferit o serie de strategii de evitare a disputelor: implicarea unor persoane cu specializare exclusivă în prețuri de transfer; asigurarea consecvenței între abordările tehnice de justificare a prețurilor de transfer la nivelul entităților grupului din UE; pregătirea din timp a strategiei de apărare și implementarea unor soluții eficiente de actualizare periodică a dosarului prețurilor de transfer.
La rândul său, Doina Nicolau, Managing Partner, SEV Advisory Services, a vorbit despre evaluarea întreprinderii în contextul prețurilor de transfer, atrăgând atenția că standardele în evaluare asigură consistență, transparență și încredere.
În acest context, ea au enunțat provocările în evaluarea întreprinderii:
- Insuficiente date din piață pentru justificarea ajustărilor;
- Insuficiente date din piață pentru justificarea parametrilor operaționali în aplicarea abordării prin venit (grade de ocupare, cheltuieli, alocarea capitalului de lucru intre diferitele linii de activitate, rata de capitalizare / actualizare);
- Lipsa informațiilor privind costuri de nou de la producători, dificultăți de argumentare a deprecierilor, în special deprecierea din cauze externe;
- La evaluarea activelor intangibile: identificarea și alocarea fluxurilor financiare aferente, estimarea duratei de viață economică, selectarea nivelului redevenței, estimarea riscurilor asociate în stabilirea WACC;
- Evaluarea întreprinderii/ linii de activitate: de multe ori se transferă active intangibile cu caracter de unicitate (nu sunt disponibile decât părților afiliate), sinergii, estimarea riscurilor/ ajustarea lor pentru condiții în afara grupului;
- Estimarea valorii terminale – trebuie analizată durata de viață a activelor intangibile care se transferă sau a liniei de afaceri.
A urmat Lelia Grigore, Litigation Department Manager, Dobrinescu Dobrev SCA. Ea a abordat două subiecte: atragerea răspunderii solidare patrimoniale și suspendarea contestației prealabile, ca urmare a unei sesizări penale. Astfel, Lelia Grigore a prezentat condițiile în care se ajunge la suspendarea contestației prealabile:
- În situația în care există indiciile săvârșirii unei infracțiuni (ex. Evaziune fiscală);
- Soluționarea contestației depinde de soluționarea sesizării penale;
- Sesizarea penală vizează mijloace de probă care conduc la stabilirea bazei de impozitare.
În acest context, ea a atras atenția că suspendarea durează până la soluționarea definitivă a dosarului penal.
Prima sesiune a fost închisă de Oana Corniciuc, Manager, Prețuri de Transfer, EY România, care a vorbit despre inspecții în domeniul prețurilor de transfer, punând accent pe aspectele practice.
Astfel, ea a enunțat acțiunile întreprinse de autoritățile fiscale: examinarea formală a conținutului dosarului, examinarea formală a implementării contractului, investigații amănunțite privind studiile de comparabilitate, testarea profitabilității efective din tranzacții, analiza substanței tranzacțiilor, selectarea părții testate, ajustarea prețurilor de transfer.
La rândul lor, și contribuabilii trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte: adaptarea documentației de prețuri de transfer pentru a corespunde cerințelor din România; verificarea implementării politicii de prețuri de transfer; servicii intra-grup cu valoare adaugată redusă – studiu de comparabilitate; perioada pentru care poate fi solicitat dosarul prețurilor de transfer; actualizarea periodică a dosarului de prețuri de transfer; justificarea rezultatelor aferente perioadei de start-up; segmentare date financiare; dosar de prețuri de transfer vs. documentație suport; ajustare voluntară vs. ajustare control; oportunitate încheiere acord de preț în avans.
TAX & FINANCE FORUM SIBIU, SESIUNEA a II-a
A doua sesiune a fost deschisă de Ana Săbiescu, Senior Manager, Taxe Indirecte, Deloitte, care a vorbit despre soluțiile rapide de TVA ale Consiliului UE.
Consiliul European a adoptat patru soluții rapide cu scopul simplificării actualului regim TVA pentru tranzacțiile intracomunitare B2B și pentru combaterea fraudei fiscale, a punctat eam precizând că aceste soluții au impact asupra tututor livrărilor intracomunitare de bunuri:
- Stocurile puse la dispoziția clientului – Simplificare uniformă atunci când un furnizor transferă un stoc către un depozit din alt stat membru pentru a fi pus la dispoziția unui cumpărător cunoscut.
- Scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare – Deținerea și raportarea corectă a codului valid de TVA al beneficiarului atribuit de un alt stat membru decât cel din care începe transportul devine condiție substanțială la nivelul UE.
- Tranzacțiile în lanț – Armonizarea și stabilirea unor criterii în legătura cu determinarea livrării intracomunitare scutite (prin alocarea transportului), în cazul în care operatorul intermediar este cel care realizează transportul.
- Dovada transportului – Armonizarea tipurilor de documente ce probează transportul intracomunitar, prin „două prezumții relative” pentru justificarea scutirii de TVA la livrările intracomunitare.
A urmat Andreea Șonei, Manager, Taxe Directe, Deloitte. Pe agenda sa au fost următoarele subiecte: consolidarea în domeniul impozitului pe profit – inițiativă locală; instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate; instrumentul multilateral al OECD; baza fiscală comună și baza fiscală comună consolidată – inițiative la nivelul Uniunii Europene.
Vorbind despre grupul fiscal din perspectiva impozitului pe profit, ea a enunțat potențiale avantaje și dezavantaje:
Avantaje:
- Potențiala reducere a impozitului pe profit de plată către bugetul de stat, la nivelul grupului fiscal;
- Potențiala accelerare a recuperării pierderilor fiscale;
- Se elimină impactul ajustărilor de prețuri de transfer corespondente.
Dezavantaje:
- Scutirile și reducerile de impozit pe profit calculate potrivit legii de fiecare membru se scad in limita impozitului pe profit consolidat;
- Recalcularea rezultatelor fiscale individuale și posibilitatea perceperii de creanțe fiscale accesorii în cazul ieșirii unui membru din grupul fiscal sau desființării grupului fiscal înainte de expirarea perioadei minime de 5 ani (anumite situații beneficiază de excepție).
Alina Făniță, CEO, PKF Finconta, a vorbit despre spețe contabile și închiderea exercițiului financiar. În acest context, ea a prezentat impactul potențial al datoriilor.
- Reduceri comerciale primite după data bilanțului, alte situații de cut-off. Potențial impact: impact fiscal, eroare contabilă;
- Înregistrare penalități contractuale / dobânzi la împrumuturi. Potențial impact: eroare contabilă, fiscalizare amânată;
- Datorii privind bonusuri datorate personalului. Potențial impact: eroare contabilă, rezultat supraevaluat;
- Clasificare termen lung/ termen scurt. Potențial impact: indicatori financiari incorect prezentați.
Cea de-a doua sesiune a fost încheiată de Maria Popa, Tax Manager, PKF Finconta, care a vorbit despre impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microintreprinderilor – noutăți și conformitate cu prevederile Codului fiscal an 2019.
Ea a precizat că o noutate în acest an sunt tichetele culturale, ce reprezintă cheltuieli sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate agajaților în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate angajaților pentru salarii proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor.
Activități:
- Abonamente/bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
- Cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.
Proiectul face parte dintr-o serie de evenimente ce vor continua și în luna noiembrie: 4 noiembrie – Tax & Finance Cluj-Napoca, 20-21 noiembrie – Tax & Finance București, 28 noiembrie – Tax & Finance Timișoara.
***
Eveniment organizat de BusinessMark, susținut de: EY România, Deloitte, ATIPIC Solutions, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA, AVIS
Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM
Cu susținerea: Camerei Consultanților Fiscali, BRCC – Camera de Comerț și Industrie România – Marea Britanie, BCCBR – Billateral Chamber of Cmmerce Bulgaria – România, CCIFER – Camera Franceză de Comerț și Industrie din România, CCIRI – Camera de Comert Romania – Israel
BusinessMark sprijină: Plantăm Fapte Bune în România, The Social Incubator
Parteneri media: Transilvania Business, administrație.ro, Global Manager, DeBizz, ziare.com, Business24, MATEK, spatiulconstruit.ro, Curierul Național, Social Media România, Jurnalul de Afaceri, Financial Market, PRbox, rbe connect, Portal Management, AntreprenorinRomânia.ro, depozitinfo.ro, birouinfo.ro, PR wave, Live PR, Curierul Fiscal, Business Press, InTurda.ro, Monitorul de Făgăraș, infoOradea.ro, Clujul de Buzunar.