Viitorul este incert și schimbarea vine rapid. Companiile trebuie să privească dincolo de rezultatele pe termen scurt. Ele trebuie să fie capabile nu numai să reziste amenințărilor sau schimbărilor imprevizibile, ci și să iasă mai puternice din aceste perioade dificile, pline de incertitudine. Pe scurt, trebuie să fie mai reziliente.
Creșterea nivelului de reziliență este un imperativ pe agenda consiliilor de conducere, dar și un proces complicat de sistematizat și de implementat, care implică toate departamentele unei companii. Manageri cu priorități diferite și cu linii de raportare separate trebuie să lucreze împreună pentru a prioritiza aspectele care fac compania mai rezilientă.
Chiar dacă tehnologia digitală contribuie semnificativ la atingerea acestui obiectiv, experiența ne arată că adevărata reziliență necesită o concentrare echilibrată a directorilor executivi pe șase niveluri, după cum urmează: financiar, operațional, tehnologic, organizație, reputație și model de afaceri.
-
Nivelul Financiar
Companiile trebuie să atingă obiectivele financiare pe termen scurt, dar și cele pe termen lung. Robustețea capitalului propriu și lichiditatea optimă permit companiilor să facă față scăderilor rapide de venit, creșterii costurilor sau problemelor de creditare. Majoritatea companiilor trebuie să se protejeze împotriva fluctuației sau deteriorării piețelor financiare și a accesului mai redus la capital. Astfel, managerii trebuie să fie atenți la datorii și la nivelul capitalurilor proprii.
-
Nivelul Operațional
Companiile reziliente mențin o capacitate de producție solidă, care se poate flexibiliza pentru a face față schimbărilor cererii și nu cedează în fața întreruperilor operaționale, reușind menținerea calității. De asemenea, își întăresc lanțurile de aprovizionare și modalitățile de livrare, pentru a menține capacitatea operațională și furnizarea de bunuri și servicii către clienți. Sub stresul riscurilor de toate formele, de la dispariția furnizorilor până la catastrofe naturale și evenimente geopolitice, managerii trebuie să aibă planuri solide de back-up operațional.
-
Nivelul Tehnologic
Investiția într-o infrastructură de IT puternică este necesară pentru a gestiona amenințările cibernetice și pentru a evita disfuncționalitățile tehnologiei. Companiile reziliente mențin și utilizează date de înaltă calitate într-un mod care asigură confidențialitatea, în conformitate cu toate cerințele de reglementare. În același timp, implementează proiecte IT mari și mici – de calitate, la timp și conform bugetului – pentru a ține pasul cu nevoile clienților, cerințele de păstrare a competitivității și cerințele de reglementare. Managerii preocupați de nivelul tehnologic mențin continuitatea afacerii evitând întreruperile serviciilor pentru clienți precum și a operațiunilor interne.
-
Nivelul Organizațional
Promotorii rezilienței susțin că forța de muncă trebuie să fie diversă, pentru a crea o echipă în care toată lumea se simte inclusă și poate performa cel mai bine. Ei recrutează cele mai bune talente, le dezvoltă în mod echilibrat, îmbunătățesc sau recalifică angajații în mod flexibil și rapid. Pe de altă parte aceștia pun în aplicare procese centrate pe oameni și au planuri de succesiune solide în întreaga organizație. Cultura organizațională și comportamentele dorite se întăresc reciproc, sunt susținute de reguli și standarde clare, la care se impune aderarea, promovând în același timp luarea rapidă și agilă a deciziilor.
-
Nivelul Reputațional
Ești ceea ce faci. Companiile reziliente își aliniază valorile cu acțiunile lor, iar acțiunile cu ceea ce comunică. De la angajați la clienți și de la autorități de reglementare la investitori și societate în general, companiile sunt ținute responsabile cu privire la promisiunea de brand, problemele de mediu, sociale și de guvernanță corporativă. Reziliența necesită un sentiment puternic al fiecărui angajat cu privire la misiunea, valorile și scopul companiei, care îi ghidează acțiunile. De asemenea, necesită flexibilitate și deschidere din partea managerilor în ascultarea și comunicarea cu părțile interesate, în anticiparea și abordarea așteptărilor furnizorilor, clienților și comunității, precum și privind răspunsul la cerințele comunității.
-
Modelul de Afaceri
Organizațiile reziliente au modele de afaceri care se pot adapta la schimbările semnificative ale cererii clienților, ale peisajului competitiv, la schimbările tehnologice și ale mediului de reglementare. Această capacitate presupune menținerea unui portofoliu de inovare și valorificarea intraprenoriatului. În special în perioadele de criză, organizațiile reziliente vor face pariuri strategice pentru a-și dezvolta și adapta rapid modelele de afaceri.
În concluzie
De multe ori managerii nu pot inventaria toate posibilitățile pe care realitatea economică le propune pentru a menține reziliența companiilor. Cu toate acestea, evaluând potențialele efecte disruptive, companiile învață care le sunt decalajele, incongruențele, nesincornizările dintre cele șase dimensiuni punctate în acest articol. Companiile care răspund rezilient la perturbările din mediul de afaceri sau la un anumit recul economic își pot crea un avantaj competitiv care le conduce la o performanță superioară în următorul ciclu tehnologic și economic.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Alina Făniță, CEO și Partener, PKF Finconta
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană
Indexul OLX al locurilor de muncă – predicții în piața muncii pentru 2022
Opinie Deloitte România: Activarea mecanismului de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni
Opinie PKF Finconta: Rolul directorilor executivi în tranziția la Net Zero emisii de carbon
Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România
Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Credit foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Recuperarea profitabilității este o misiune dificilă pentru companiile din sectoarele afectate de criză. Adică cele mai multe. Contextul este foarte diferit acum și prin urmare nici ipotezele sau principiile de lucru nu mai sunt similare perioadei pre-pandemice. Reformularea agendei strategice se impune. Dar nu ca o revenire la ce a fost înainte, ci ca o fundație solidă pe care să construiești valoare. Această strategie trebuie să conțină însă tot cele trei elemente esențiale: încredere, tehnologie și oameni.
-
Încrederea este esențială în afaceri
Într-un mediu hiperconectat, din ce în ce mai virtual, încrederea contează mai mult că niciodată. Oamenii doresc să aibă încredere în organizațiile de la care cumpără, în care lucrează și în care investesc. Într-o lume în care valoarea este din ce în ce mai intangibilă, în care capitalul de brand, inovația și implicarea angajaților sunt, în multe cazuri, mai valoroase decât bunurile fizice, încrederea este moneda de schimb etalon.
Tot mai multe cercetări arată că rolul companiilor nu trebuie să se rezume doar la activitatea lor economică decupată din contextul mai larg care le conține. Au crescut așteptările părților interesate care cer companiilor să genereze impact pozitiv prin sustenabilitate, protejarea mediului, creșterea incluzivă și necesitatea de a măsura și raporta pe aceste teme.
Importanța încrederii a tras după ea reconsiderarea raportării corporative în ce privește transparența. Acest lucru forțează o schimbare a concentrării de la profitul pe termen scurt la un impact pozitiv pe termen lung asupra oamenilor și mediului, impact măsurat cu indicatori non-financiari, nu doar cu cifre de profit și pierdere.
Datele non-financiare care sunt în mod clar legate de prioritățile strategice ale organizației și comunicate în mod integrat pot ajuta companiile să abordeze decalajul de încredere care există între raportarea financiară actuală și așteptările părților interesate..
-
Tehnologia extinde securitatea cibernetică
Mutarea în mediul online nu le-a mai lăsat timp companiilor să-și testeze infrastructura digitală. Testul de stres asupra oamenilor și tehnologiei a fost unul în timp real. Dacă unele companii au fost fie mai prevăzătoare deoarece modelul de business le-a avantajat și au reușit să prospere, altele s-au luptat să supraviețuiască.
Companiile consacrate în B2B au început să se uite la consumatorii persoane fizice. Sunt mari eforturile acestor companii de personalizare și oferire a unei experiențe cât mai bune pentru acești consumatori. Dar sunt necesare investițiile semnificative pentru a construi infrastructura tehnologică care susține acest nivel de digitalizare.
În lumina creșterii gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscurile etice, de confidențialitate și de securitate, interfața om-tehnologie va fi decisivă pentru succesul viitor. Ca să exploateze cu succes tehnologia, companiile trebuie să-și instruiască oamenii. De asemenea, trebuie să cultive o mentalitate transformatoare în întreaga organizație pentru a valorifica potențialul tehnologiei și pentru a îmbunătăți experiențele angajaților într-o lume din ce în ce mai virtuală.
-
Oamenii sunt sursa inovației
Liantul și până la urmă centrul activităților organizaționale sunt oamenii. Una din lecțiile cheie ale pandemiei este că organizațiile și piețele nu pot fi desprinse de angajați, clienți, parteneri, consumatori și alte părți interesate. Nu există o afacere virtuală. Chiar și companiile născute în spațiul digital, cu puține active fizice, se bazează pe ingeniozitatea și excelența oamenilor reali.
Cele mai avansate inovații, sau tehnologii de ultimă oră, pot eșua dacă pierd din vedere valorile umane. Crearea de valoare necesită leadership bazat pe valori comune și susținerea dezvoltării de noi lideri și specialiști. Modul în care compania poate realiza sau livra produse și servicii care implică în mod diferențiat clienții înseamnă înțelegerea faptului că experiențele personalizate sunt esența consumului. Orice punct inclus în strategia pentru redresare economică trebuie să fie filtrat prin prisma umană.
În concluzie
Pe măsură ce companiile caută să-și redeseneze viitorul, primesc votul de susținere al investitorilor, clienților, angajaților și a societății în general de a deveni o organizații care creează valoare pe termen lung pentru pentru diverse categorii interesate. Această transformare cere companiilor să construiască încredere, să investească în tehnologie și să pună oamenii în centrul procesului decizional. Este o transformare care merită efortul, deoarece obiectivul este o poziție mai puternică în piață, o creștere accelerată și o lume mai bună pentru angajați și toate părțile interesate.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Florentina Șușnea, Managing Director, PKF Finconta
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Alina Făniță, PKF Finconta: Riscuri și beneficii în mediul de afaceri digital
Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA
Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Companiile care au obținut profit și au plătit impozitele aferente până în anul 2019 inclusiv, și-ar putea reporta retroactiv pierderile din anii 2020 și 2021 într-o anumită limită ce va fi stabilită de fiecare stat membru în parte. Măsura este recomandată de Comisia Europeană, fiind parte a unei strategii mai ample, ”Impozitarea afacerilor în secolul XXI”, care urmărește alinierea cadrului fiscal cu realitatea economică și introduce o agendă fiscală pentru următorii doi ani.
Recomandarea a venit recent din partea Comisiei Europene (CE), care a dat statelor membre puterea de a redacta legislația de implementare cât mai aproape de realitățile bugetare pe care le experimentează. Este o măsură extraordinară, aplicată în special pentru a asigura, mai ales întreprinderilor mici și mijlocii, o susținere în redresarea economică, dar și pentru a elimina concurența neloială între companiile din statele membre.
”Având în vedere circumstanțele economice excepționale din anii 2020 și 2021, ca urmare a pandemiei COVID-19, statele membre ar trebui să permită reportarea retroactiva a pierderilor fiscale, cel puțin pentru anul fiscal anterior, adică cel puțin pentru 2019. Statele membre pot prelungi, însă, această perioadă până la trei ani în urmă, permițând astfel companiilor să își compenseze pierderile din exercițiile fiscale 2020 și 2021 cu profiturile deja impozitate din anii fiscali 2019, 2018 și 2017”, se notează în recomandarea Comisiei.
Mai mult, statele membre ar trebui să permită întreprinderilor să solicite imediat compensarea pierderilor pe care estimează că le vor suporta în anul fiscal 2021, fără a fi nevoie să aștepte până la sfârșitul anului.
În prezent, anumite state membre au deja incluse în legislațiile naționale diverse măsuri pentru utilizarea pierderilor fiscale, cea mai comun întâlnita fiind reportarea acestora pentru următoarele exerciții financiare. De altfel, și România are o astfel de regulă care permite reportarea pierderilor realizare într-un anumit an fiscal pentru următorii șapte ani consecutivi.
Ca măsură de politică fiscală în contextul situației generate de criza COVID-19, reportarea pierderilor pentru anii fiscali viitori este cea mai puțin eficientă, întrucât beneficiul lichidității se amână până la momentul când companiile vor deveni din nou profitabile.
Pe de altă parte, reportarea retroactivă a pierderilor fiscale curente va genera imediat lichidități suplimentare pentru companii. Acest mecanism de reportare retroactivă are și beneficiul de a susține afacerile profitabile anterior crizei COVID-19, adică acele afaceri sănătoase care au avut de suferit ca efect direct al pandemiei – mai notează Comisia. CE recomandă statelor membre să limiteze valoarea pierderilor reportabile la maxim 3 milioane de euro, dat fiind impactul pe care bugetele naționale l-ar resimți.
Ca să luăm un exemplu simplu: dacă o companie A a avut în 2019 profit de 100 de lei și a plătit 16 lei impozit pe profit, iar în 2021 are pierdere tot de 100 de lei – conform propunerii CE, Compania A ar trebui să compenseze pierderea din 2021 cu profitul din 2019 și, astfel, să recupereze de la buget impozitul pe profit de 16 lei plătit în anul 2019.
Propunerile de implementare a măsurilor recomandate de Comisie ar trebui să fie discutate cu autoritățile europene până în ultimul trimestru al acestui an. De altfel, multe țări europene deja au introdus în legislație astfel de prevederi sau au publicat proiecte de lege în această direcție.
De exemplu:
Marea Britanie – permitea deja reportarea retroactivă a pierderilor pentru ultimele 12 luni. În plus, autoritățile fiscale au publicat un comunicat conform căruia perioada de reportare retroactivă se extinde la trei ani pentru pierderile înregistrate în perioadele fiscale încheiate între 1 aprilie 2020 și 31 martie 2022.
Germania – permite reportarea nelimitată a pierderilor fiscale și, în a numite condiții, reportarea retroactivă pentru ultimul an până la 1 milion de euro. În plus, în contextul COVID-19, plafonul de raportare retroactivă a fost ridicat de la 1 milion la 5 milioane de euro pentru pierderile realizate în 2020 și 2021 și există deja propuneri legislative de ridicare a acestui plafon la 10 milioane de euro.
Austria – pentru prima dată, autoritățile austriece au permis reportarea retroactivă a pierderilor din 2020. Această regulă nu reprezintă o modificare permanentă a legislației fiscale, ci mai degrabă o oportunitate punctuală în contextul COVID-19.
Polonia – contribuabilii ale căror venituri în 2020 au scăzut cu mai mult de 50% față de perioadele fiscale anterioare pot să folosească pierderile din anul 2020 contra profiturilor din anul 2019 – prin depunerea unei declarații rectificative la anul 2019 (până la 5 mil. PLN).
Franța – în prezent, pierderile dintr-un anumit an fiscal (până la 1 milion de euro) pot fi folosite, în anumite condiții, pentru a compensa obligațiile fiscale din anul anterior, însă rambursarea efectivă a acestor sume se face pe parcursul a cinci ani. Există însă o propunere legislativă care permite utilizarea accelerată a acestor pierderi prin rambursare imediată.
În Romania, introducerea unor măsuri de utilizare retroactivă a pierderilor fiscale, în linie cu recomandarea Comisiei Europene, ar avea cu siguranță un rezultat pozitiv. Așa cum se întâmplă în general cu măsurile de utilizare a pierderilor, costul unei astfel de măsuri este doar o chestiune de timp – astfel, afacerile vor putea beneficia de lichidități acum, când au cea mai mare nevoie, și nu vor trebui să aștepte să își folosească pierderile împotriva unor profituri viitoare. Pe de altă parte, bugetul va încasa impozitul pe profiturile viitoare realizate de aceste companii.
Alte măsuri fiscale propuse de Comisia Europeană prin comunicatul intitulat ”Impozitarea afacerilor în secolul XXI”:
Înlăturarea dezechilibrelor în finanțarea prin capital versus împrumut – Criza pandemică a contribuit semnificativ la îndatorarea companiilor. În prezent, regulile fiscale permit (în anumite limite) deducerea costurilor aferente finanțării prin împrumut, însă nu și în cazul finanțării prin capital. Propunerea Comisiei va încerca să înlăture acest dezechilibru, susținând astfel recapitalizarea companiilor vulnerabile financiar – o propunere în acest sens vă fi emisă până în trimestrul întâi 2022.
Se continuă lupta împotriva practicilor fiscale agresive prin introducerea de noi reguli cu privire la utilizarea abuzivă a companiilor fără substanță – așa numitele căsuțe-poștale. Aceste măsuri vor fi introduse printr-o completare a Directivei Anti-Evaziune Fiscală (ATAD 3) – propunerile vor trebui emise până în al patrulea trimestru al anului 2021.
Comunicatul Comisiei include și o propunere (ce va fi emisă până în 2022) care prevede ca anumite companii mari, care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană, să își publice ratele efective de impozitare (i.e. simplu spus, impozitul efectiv plătit raportat la profiturile realizate). O astfel de măsură va conduce la creșterea transparenței cu privire la impozitele plătite de companiile mari, va permite monitorizarea unor strategii agresive de planificare fiscală și va oferi factorilor politici o mai bună vizibilitate cu privire la contribuțiile fiscale ale companiilor multinaționale în Uniunea Europeană.
Comisia se gândește, de asemenea, la realizarea, până în 2023, a unui nou cadru la nivel european privind impozitul pe profit sub titlul: „Afacerile în Europa: cadrul pentru impozitarea profiturilor” sau BEFIT. BEFIT se va baza pe o repartizare a profiturilor realizate pe baza unei formule și o bază de impozitare comună și va înlocui propunerea în așteptare pentru o bază de impozitare consolidată, CCCTB (common consolidated corporate tax base) care va fi retrasă.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
În 2020, doar 19% dintre companiile multinaționale respondente în cadrul celui mai recent sondaj EY România pe teme de prețuri de transfer au raportat că au revizuit politica de prețuri de transfer – adică au modificat marja de profit țintă, costurile considerate sau alte aspecte ale metodologiei de stabilire a preturilor, deși mai bine de jumătate (52%) au raportat că pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operațional. Cele mai multe (81%) nu au ajustat principiile de calcul ale prețurilor aplicate tranzacțiilor cu societăți afiliate ale companiilor din România. În majoritatea cazurilor însă, nici revizuirea nu a fost formalizată în scris între părți cum ar fi fost de așteptat, pentru a putea susține mai departe aceste modificări în cadrul unei inspecții de prețuri de transfer.
„Având în vedere atenția deosebită acordată de autorități, în timpul inspecțiilor, verificării înțelegerilor contractuale între părți și furnizării de documente justificative în susținerea tranzacțiilor, amânarea procesului de colectare a evidențelor, capabile să susțină adoptarea unui comportament conform cu principiul valorii de piață la momentul efectuării tranzacțiilor cu părți afiliate, nu face decât să îngreuneze orice posibilitate a companiei de a-și susține poziția în cadrul unor inspecții viitoare”, avertizează Adrian Rus, Partener EY România, Liderul departamentului Prețuri de transfer.
Sondajul derulat de EY România în luna martie a acestui an mai arată că majoritatea companiilor respondente (57%) se așteaptă să întâmpine dificultăți în cadrul unei inspecții fiscale viitoare în domeniul prețurilor de transfer. Procentul este similar cu cel înregistrat în sondajele globale ale EY, semn că prețurile de transfer sunt un subiect comun de controverse fiscale atât în România, cât și la nivel mondial.
Având în vedere că nu mai există inspecție fiscală fără verificarea domeniului prețurilor de transfer, dar și că un procent covârșitor din aceste inspecții se finalizează cu ajustări ale tranzacțiilor cu părți afiliate, considerăm că există un procent destul de mare de contribuabili care nu sunt familiarizați încă cu realitatea activității de inspecție fiscală. Firmele care nu anticipează astfel de dificultăți se regăsesc, în principal, în sectoare precum tehnologia informației, produse de larg consum, ospitalitate și agrement, industria farmaceutica sau petrol și gaze.
„Dacă luăm în considerare ajustările realizate de inspecția fiscală în ultimii ani, inclusiv în aceste domenii, considerăm această așteptare foarte optimistă. La asta se adaugă și anunțul autorităților de intensificare a activității de control în perioada imediat următoare. Ca atare, recomandăm o prudență sporită în această privință și pregătirea cât mai riguroasă pentru inspecțiile efectuate de ANAF în zona prețurilor de transfer, care înregistrează un grad semnificativ de analiză a multor informații specifice”, spune Emanuel Băncilă, Partener, Liderul practicii de litigii și controverse fiscale, Radu și Asociații SPRL.
Impactul crizei. În funcție de sectorul de activitate, pandemia a avut un impact diferit. Astfel, 52% dintre companiile respondente din România au raportat că pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operațional. Restul de 48% au indicat că pandemia fie nu a avut impact, fie că acesta a fost unul pozitiv pentru cifra de afaceri sau rezultatul operațional al companiei. Printre sectoarele care au resimțit un impact negativ al pandemiei regăsim industrii precum aeronautică/ apărare, agricultură, autovehicule, construcții și inginerie, transporturi și logistică. În rândul sectoarelor care fie nu au resimțit un impact specific, fie a fost unul pozitiv, se află cel bancar, al pieței de capital, media/ divertisment, produse de larg consum, tehnologia informației.
Măsuri de atenuare adoptate. Potrivit rezultatelor sondajului, companiile au apelat abia în ultimă instanță la disponibilizări, preferând șomajul tehnic și reducerea pachetelor salariale – 70% dintre respondenți. Doar 30% au apelat la măsuri severe, precum disponibilizări sau concedii fără plată. Mai mult, dintre companiile sondate, 49% au indicat că nu au adoptat nicio măsură de reducere a costurilor cu personalul în contextul COVID-19, în această situație aflându-se companii din sectorul bancar, farmaceutic, petrol și gaze. ”Indiferent de efectul resimțit și de strategia adoptată, fiecare companie trebuie să fie pregătită să argumenteze măsurile adoptate, impactul specific al acestora în zona prețurilor de transfer, precum și contextul propriu de afaceri în eventualitatea unui control fiscal cu privire la rezultatul anului 2020”, avertizează Adrian Rus.
Factori de risc. Indiferent de sectorul lor de activitate, companiile locale respondente consideră că principalii factori de risc în eventualitatea unui control de prețuri de transfer țin, în proporție de 62%, de aspecte privind rezultatul companiei și politica de prețuri de transfer aplicată (de ex. scăderea marjei, ajustări periodice de prețuri de transfer), 32% cred că provin din documentarea deficitară a tranzacțiilor/ circumstanțelor și, sub 6%, de substanța tranzacțiilor. „În acest sens, am observat chiar că un număr semnificativ de respondenți au indicat că nu își evaluează periodic rezultatele financiare pentru respectarea politicilor de prețuri de transfer”, a comentat Adrian Rus. „ În acest context, devine evident cât de importantă este monitorizarea politicilor de prețuri de transfer aplicate efectiv, ca și a rezultatelor obținute din tranzacțiile cu părți afiliate, în vederea administrării eficiente a riscurilor asociate prețurilor de transfer. Nu trebuie ignorată nici oportunitatea de a efectua ajustări proactive de prețuri de transfer în vederea conformării voluntare și reducerii controverselor cu autoritățile fiscale pe parcursul inspecțiilor și ulterior”, recomandă Adrian Rus.
Noi tranzacții. Finanțările și alocările de costuri adiționale intragrup au reprezentat cele mai numeroase tranzacții noi realizate de către 30% dintre companiile respondente. Totodată, companiile mici, cu o cifră de afaceri de sub 50 de milioane de euro, au raportat o varietate chiar mai mare a tipurilor de tranzacții noi cu societăți afiliate efectuate în 2020 față de celelalte societăți, indicând, spre exemplu, diverse alte tranzacții, precum servicii cu caracter excepțional, acordarea de finanțare, transferuri de stocuri/ echipamente cu caracter excepțional.
„Deși de înțeles, astfel de tranzacții noi efectuate în 2020 vin să sporească subiectele posibile de controverse cu autoritățile în controale fiscale pe partea de prețuri de transfer. Urmează să vedem cum vor fi abordate acestea în inspecții, luând de asemenea în calcul îndrumările în materie de prețuri de transfer emise de OCDE în contextul pandemiei, dar este greu de anticipat măsura în care se vor respecta”, a explicat Adrian Rus.
Utilizarea mijloacelor de suspendare. Studiul EY reliefează o utilizare extrem de redusă a mijloacelor ce permit suspendarea executării silite a sumelor impuse suplimentar de ANAF, doar 1,8% din participanți oferind scrisori de garanție bancară și niciunul apelând la instanțele judecătorești în vederea suspendării executării. „Această constatare poate să confirme că beneficiile utilizării instrumentelor alternative de suspendare sunt încă insuficient de bine cunoscute de companiile din România, pentru că, deși de cele mai multe ori nu sunt de acord cu ajustările de preturi de transfer, iar efortul financiar necesar pentru stingerea sumelor impuse este unul deosebit, contribuabilii preferă totuși să plătească. Cu toate acestea, credem că amnistia fiscală acordată în această perioadă a influențat în mod semnificativ decizia contribuabililor de a plăti în loc de a suspenda actele de impunere”, explică Emanuel Băncilă.
În concluzie, rezultatele acestui sondaj subliniază atenția din ce în ce mai mare pe care o acordă companiile tranzacțiilor cu părți afiliate și prețurilor de transfer ca zonă de risc în inspecțiile fiscale. În situația în care autoritățile fiscale au declarat că se concentrează asupra prețurilor de transfer, este necesar ca și companiile să aibă o politică de prețuri de transfer bine definită, pentru susținerea acestor tranzacții. În același timp, să fie extrem de pregătite cu o documentație adecvată, mai ales că este dificil de anticipat la acest moment modul în care autoritățile fiscale vor verifica tranzacțiile efectuate cu societăți din grup în contextul pandemiei.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională
Alex Milcev, EY România: Deficit bugetar actual și în următorii ani. Cum face rost Guvernul de bani?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Marketingul B2B în 2021 nu va fi la fel ca în anii anteriori. În primul rând, companiile vor trebui să se concentreze asupra strategiei lor digitale pentru a atrage atenția consumatorilor. Va fi esențial pentru acestea să creeze o experiență online care să capteze atenția fiecărui reprezentant al companiei client implicat în procesul de cumpărare B2B și să obțină rate bune de conversie.
Cele cinci strategii care vor marca marketingul B2B în 2021 sunt următoarele:
- Marketingul omnichannel
- Inteligența artificială
- Marketingul de conținut
- Gestionarea micro-momentelor
- Evoluția roboților conversaționali
-
Marketingul omnichannel
Termenul „omnichannel” (i.e. multi-canal) este prezent în marketing de mai mulți ani. Cu toate acestea, în 2021, strategia aceasta este, fără îndoială, mai relevantă ca niciodată. De ce? Deoarece 90% dintre clienți doresc interacțiuni consecvente când trec de la un canal de marketing la altul. Numărul de moduri în care un consumator poate interacționa cu o companie este în continuă creștere. Marketingul omnichannel are impact asupra retenției clienților, companiile care adoptă strategii omnichannl atingând rate de retenție a clienților cu 91% mai mari decât cele care nu procedează astfel.
Deși importanța marketingului omnicanal este incontestabilă, în prezent majoritatea companiilor (55%) nu au nicio strategie cross-channel. Pentru a rămâne relevante, mărcile trebuie să se asigure că această abordare face parte din strategia lor de marketing B2B în 2021. Este vital ca firmele să se prezinte în piață cu o voce și un mesaj consecvent și coerent în toate mediile. Acestea includ canale digitale, cum ar fi pagina web a companiei și prezența de pe rețelel sociale, dar și experiențele din spațiile fizice.
-
Inteligența artificială
Pe măsură ce cantitatea de date colectate și transferate crește exponențial, inteligența artificială (AI) va deveni din ce în ce mai importantă pentru companii, deoarece le oferă capacitatea de a da sens unei cantități din ce în ce mai mari de date în timp real. Potrivit Forbes, marketingul și vânzările prioritizează AI și învățarea automată mai mult decât orice alt departament al companiilor de astăzi (40%).
Inteligența artificială are o serie de aplicații în marketing. De exemplu, poate fi folosită pentru a îmbunătăți experiența clienților, poate spori rentabilitatea investiției (ROI) campaniilor de marketing prin analiza datelor pentru a obține informații despre publicul țintă. AI elimină presupunerile implicate în interacțiunile cu clienții, iar echipele de marketing pot aplica aceste informații detaliate în campaniile lor pentru a crea puncte de contact și comunicări mai eficiente pentru clienți.
AI poate fi utilizată, de asemenea, pentru automatizarea proceselor care au fost cândva dependente de oameni, ceea ce crește în cele din urmă productivitatea și economisește banii companiilor. De exemplu, inteligența artificială poate fi utilizată pentru următoarele procese:
- Folosirea datelor pentru a spori performanța anunțurilor PPC
- Crearea de conținut generat de AI
- Personalizarea experienței digitale
- Identificarea clienților potențiali calificați pentru vânzări
- Direcționarea către clienți a conținutului pe diferite canale
Deja 83% dintre companiile care au adoptat AI spun că au obținut beneficii economice substanțiale (30%) sau moderate (53%). Este de așteptat ca aceste procente să crească semnificativ în 2021.
-
Marketingul de conținut
Nu mai puțin de 89% dintre specialiștii în marketing au obținut oportunități de calitate superioară prin marketingul de conținut, comparativ cu alte tactici. Diferența în 2021 va fi modul de utilizare a marketingului de conținut. Punctele de contact care sunt văzute ca fiind esențiale în mod tradițional în marketingul B2C vor fi și mai critice în marketingul de conținut B2B în 2021. În plus, cele mai recente actualizări ale Google se orientează către căutările conversaționale, deoarece consumatorii devin mai confortabili cu utilizarea boxelor inteligente pentru căutare. Acest lucru înseamnă că conținutul activat prin voce, adică conținutul care se bazează pe interogări, va deveni o parte esențială strategiilor eficiente de marketing a conținutului în 2021.
În plus, specialiștii în marketing care au cel mai mare succes în ceea ce privește conținutul în 2021 vor face toate eforturile ca fiecare tip de conținut să fie mai eficient. Aceasta înseamnă să se asigure că publicul țintă poate găsi conținutul pe canalul preferat și în formatul de care se bucură cel mai mult. De exemplu, cercetări din domeniu arată că 80% dintre oameni afirmă că, de obicei, combină căutarea online și materiale video atunci când caută produse de cumpărat. Ca atare, o abordare multi-canal și multi-format a marketingului de conținut va fi cheia succesului marketingului de conținut B2B în viitor.
-
Gestionarea micro-momentelor
Google a creat acum câțiva ani termenul de „micro-momente”. Conceptul abordează comportamentul în schimbare al consumatorului incorporând dependența lor de dispozitivele mobile. Potrivit Google, micro-momentele sunt momente de luare a deciziilor și de formare a preferințelor bazate pe intenții, care apar pe parcursul întregii călătorii a consumatorilor. Un micro-moment apare atunci când o persoană apelează automat la un dispozitiv, cel mai adesea la un smartphone, pentru a acționa în funcție de nevoia de a învăța ceva, de a face ceva, de a descoperi ceva, de a viziona ceva sau de a cumpăra ceva. Aceste momente sunt importante pentru specialiștii în marketing, deoarece sunt bogate în intenții. Sunt puncte cheie în călătoria cumpărătorului atunci când se iau decizii și se formează preferințele. Pentru a profita de micro-momente în 2021, specialiștii în marketing trebuie să se asigure că afacerea lor poate fi găsită atunci când consumatorii caută informații. După cum spune Google, specialiștii în marketing trebuie să „fie acolo, să fie utili, să fie rapizi”.
Pentru a profita la maximum de micro-momente, ca specialiști în marketing trebuie să:
- Identificați momentele în care consumatorii doresc să cumpere
- Identificați și măsurați alte momente care contează
- Vă asigurați că sunteți prezenți în micro-momentele consumatorului
- Creați conținut relevant în jurul acestor momente
- Permiteți consumatorilor să găsească informații și să convertească cât mai ușor
-
Evoluția roboților conversaționali
Cercetări de profil arată că 82% dintre consumatori se așteaptă la un răspuns imediat la întrebările lor în contexte de cumpărare sau căutare. Cu toate acestea, pentru multe companii, este imposibil sau cel puțin nerentabiș ca un angajat să fie prezent fizic pentru a răspunde la toate aceste întrebări. Chatboturile sunt o soluție eficientă pentru a ține pasul cu această cerere, deoarece 40% dintre consumatori spun că tot ce îi interesează este să primească ajutorul de care au nevoie.
Roboții conversaționali sunt programați să le răspundă utilizatorilor și pot răspunde diferit la mesaje în funcție de cuvintele cheie pe care le conține interogarea. Unii folosesc chiar învățarea automată pentru a-și adapta răspunsurile pentru a găsi răspunsul corect. Având în vedere că mai mult de jumătate dintre clienți preferă acum să vorbească cu cineva online decât să apeleze la o companie, opțiunile de chat live pot crește și cu până la 87% în următoarele 12-18 luni. Din monitorizarea rezultatelor aplicațiilor practice s-a dovedit că chatboții îmbunătățesc serviciile pentru clienți, gestionează relațiile post-vânzare prin oferirea de asistență post-vânzare și creează valoarea mărcii prin distribuirea rapidă și eficientă a comunicațiilor.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Gabriela Streza, Business Development Director, Valoria
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Alina Făniță, PKF Finconta: Regândirea strategiilor de redresare a afacerii
Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Toamna se numără încasările la ANAF
Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media și experiențe sociale accesate. Calitatea și prețul au devenit criteriile principale pentru opțiunea consumatorilor români. În plus, acest context atipic a generat schimbări și în comportamentul companiilor în fața crizei neobișnuite.
Consumatorul român a devenit mai atent la companiile responsabile
În ultimele cinci luni din 2020, au putut fi observate mai multe comportamente asociate contextului pandemic în rândul companiilor din România: stoparea sau, dimpotrivă, creșterea comunicării comerciale, implicarea crescută în comunitate sau atenția sporită pentru angajați. Multe dintre companiile românești și-au dezvoltat strategii și capabilități pentru a gestiona criza și pentru a-și continua activitatea pe timp de pandemie.
Consumatorii români au început să urmărească cu tot mai multă atenție responsabilitatea socială a companiilor. Deocamdată, este încă incert în ce măsură o strategie de business care integrează sustenabilitatea și responsabilitatea socială poate determina în mod direct creșterea reputației unei companii și, indirect, migrarea consumatorilor către produsele și serviciile companiilor responsabile, dar în mod cert, aceste aspecte apar în preferințele consumatorilor, așa cum o demonstrează studiul.
Pandemia a determinat o implicare mai puternică a companiilor în comunități
Pandemia a schimbat puternic dinamica implicării sectorului privat în comunități, iar acest fapt poate fi observat în volumul mare de donații din partea companiilor, direcționate către sprijinirea sistemului public de sănătate.
Aproape 85% dintre consumatorii români declară că modul în care se comportă companiile este la fel de important pentru ei ca și produsele/ serviciile pe care acestea le furnizează, 80% susținând că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări în lume. În contextul COVID-19, 59% dintre participanții la studiu declară că pot vedea impactul pozitiv al companiilor în societate.
Mai mult, majoritatea respondenților (61,32%) afirmă că activitățile de implicare în comunități i-ar determina să achiziționeze produse din portofoliul companiilor implicate. Grija pentru angajați și transparența se numără de asemenea printre factorii pe care consumatorii îi iau în considerare în deciziile de achiziție. Peste 70% dintre consumatori declară că publicitatea nu le mai influențează deciziile de consum.
Noul consumator, sub influența pandemiei la nivel macro, este mult mai pragmatic și mai atent la comportamentul companiilor. Și consumatorul român urmărește comportamentul adoptat de companii în contextul crizei COVID-19, și, deopotrivă, strategia lor de business generală.
Ce a primat în această perioadă au fost investițiile publice în infrastructura din sănătate și donațiile destinate activităților de igienă și medicină și, totodată, susținerea oferită de companii angajaților.
Cele mai bine clasate companii în topul încrederii consumatorilor români în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 sunt companiile de tehnologie (84,5%) și companiile de retail (74%). Companiile farmaceutice se află pe o poziție inferioară, doar 58% din respondenți considerând că Big Pharma a răspuns eficient în situația actuală.
Companiile trebuie să facă mai multe eforturi ca noul consumator să se simtă în siguranță
În acest context atipic, atenția sporită pentru siguranța și protecția consumatorului poate fi decisivă în cimentarea fidelității lui. Comunicarea non-comercială, a măsurilor întreprinse în situația actuală și implicării în comunități, dar și cea comercială sunt foarte importante pentru consumatorii români, care spun că doresc să fie cât mai bine informați.
Având în vedere ultimele schimbări din comportamentul consumatorilor (atenția către sănătate și siguranță – 60% sunt preocupați de sănătatea proprie; accentul pe calitate – pe primul loc ca importanță în topul criteriilor de achiziție, migrarea către cumpărăturile online), asimilarea acestor tendințe vor fi vitale pentru supraviețuirea business-urilor. Flexibilitatea și optimizarea portofoliului de produse oferite, migrarea către campanii digitale, dar și atenția sporită la toate nevoile curente ale consumatorului sunt câteva dintre soluțiile pe care companiile le pot folosi pentru a se adapta la noile condiții din piață.
Stabilitatea, noua regulă generală
La nivel global, stabilitatea pare a fi dorința predominantă a consumatorilor, 40% din ei fiind în prezent dornici ca situația să revină cât mai repede la normal. Peste jumătate dintre consumatori consideră că viața lor va continua să se schimbe semnificativ.
Consumatorii se așteaptă să facă schimbări profunde și de durată atât în obiceiurile de consum, cât și în activitățile lor uzuale, 62% indicând că vor fi mai conștienți și mai precauți în ceea ce privește sănătatea lor fizică și 58% se vor concentra din ce în ce mai mult pe valoarea creată de produsele și serviciile achiziționate. În noua segmentare a consumatorilor din cel mai nou Future Consumer Index, mediul înconjurător, binele comun al societății, sănătatea fizică sunt considerate prioritare de către majoritatea consumatorilor.
Așadar, companiile vor trebui să se îndrepte către un consumator dornic de stabilitate, mai preocupat de calitate și de sănătatea fizică, ce caută în același timp brand-uri cu care să se identifice în ceea privește valorile lor de mediu și sociale. Transparența și adaptabilitatea companiilor sunt necesare pentru a atrage și fideliza noul consumator.
Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. El este inspirat din Future Consumer Index, studiu dezvoltat la nivel global de EY în mai multe piețe dezvoltate. Mai multe informații despre studiu: https://www.ey.com/en_gl/future-consumer-index
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19
Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
2019 are deja toate atributele unui an de referință pentru dezvoltarea ecosistemului local de startup-uri. Acesta a crescut în 2019 și a atras interesul investitorilor externi, astfel că finanțarea startup-urilor s-a diversificat și a devenit mai accesibilă.
Numărul startup-urilor a crescut în acest an cu peste 20% față de anul anterior, fie că avem în vedere startup-uri noi sau idei mai vechi, aduse la suprafață de prospectarea acceleratoarelor din România. Iar finalul anului curent aduce vești și mai bune: o a doua investiție Serie A după UiPath, primită de FintechOS, și alte companii care sunt în negocieri tot pentru o investiție Serie A (AlphaBlock și TypingDNA).
Vorbind despre indicatorii de ecosistem, investiția medie pe runda de finanțare a crescut cu peste 20% datorită numărului mare de investiții „Seed” de peste un milion de euro și, în special, a finanțării obținute în decembrie de FintechOS. Creșterea valorii medii a investiției pe rundă este cu atât mai valoroasă pentru ecosistem, deoarece tot în cursul anului 2019 s-au făcut cele mai multe investiții mici de tip „Seed” din istoria ecosistemului. Pentru analiza indicatorilor, nu au fost folosite datele UiPath, care ar fi modificat acești indicatori către valori asemănătoare cu cele din piața din SUA.
Principalul hub pentru finanțare este București, ținând cont de numărul startup-urilor active și de programele dedicate lor. Mai mult, alți factori importanți de aici sunt forța de muncă digitală și numărul mare de companii de tehnologie.
În ceea ce privește fuziunile și achizițiile (M&A), deși se mențin semnificativ mai mici comparativ cu Europa de Vest, corporațiile rămân cei mai relevanți cumpărători pentru fondatorii de startup-uri. Companiile românești sunt vândute în etape de dezvoltare premature, în principal către cumpărători din afara României. Prin urmare, din perspectiva M&A, se simte lipsa unei experiențe cu un IPO. Piața bursieră locală, deși deschisă, nu reușește să devină atractivă pentru companiile locale.
Ca să înțelegem contextul investițional actual, Europa de Vest este, în prezent, mai atractivă decât în urmă cu 10 ani. Europa de Est este considerată a doua cea mai atractivă regiune pentru investiții la nivel global. În acest context investițional pozitiv, România ar trebui să profite de a doua cea mai mare economie din Europa de Est și de o lungă tradiție în domeniul IT, pentru a capta cât mai mult din fluxul de investiții în tehnologie.
Creșterea ecosistemului de startup-uri din România este vizibilă, în linie cu tendințele țărilor din Europa de Vest. Avem un unicorn care s-a remarcat, dar distanța dintre acesta și următorul loc este foarte mare. Pentru a reduce decalajul, investitorii și companiile din România trebuie să depună un efort mai intens ca până în prezent.
Se anticipează că 2020 va aduce multe surprize plăcute. Rămâne însă de văzut dacă evoluțiile economice la nivel global vor permite menținerea sau, de ce nu, creșterea ritmului de dezvoltare și implicare într-un ecosistem tot mai efervescent, dispus să se adapteze rapid în ecosisteme din Vestul Europei și din SUA.
Poate România să genereze noi povești de succes, precum UiPath?
[divider height=”30″ line=”1″]
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Echipa companiei Accenture a câştigat “Corporate Open Tennis”, turneu de tenis dedicat mediului de afaceri, organizat de Liga Română de Tenis, în parteneriat cu BusinessMark. Turneul a avut loc la Livone Tenis Club Ilie Năstase în zilele de 15-16 și 21-23 iunie.
Accenture a dispus în finală de echipa Dumatrucks cu 2-1. În primul meci de simplu, Eugen Subţirelu (Dumatrucks) a câştigat în două seturi, scor 6-0, 6-1 în faţa lui Dragoş Dabija (Accenture). Oliver Zsok a adus egalarea pentru Accenture, după ce a dispus cu 6-1. 6-0 de Nicu Petre (Dumatrucks). Meciul de dublu a fost câştigat în 3 seturi de Accenture (Dragoş Dabija/ Oliver Zsok), care s dispus cu scorul de 6-1, 3-6, 6-1 de dublul Dumatrucks, format din Sorin Enache şi Eugen Subţirelu.
Echipa Accenture a fost formată din: Andrea Multari, Marius Antonie, Ştefan Nour, Dragoş Dabija, Oliver Zsok şi Mihai Angheluţă. Dumatrucks a avut în componenţă pe: Nicu Petre, Sorin Enache, Eugen Subţirelu şi Marius Şucă.
Semifinalişti au fost Gothaer Asigurări Reasigurări şi Raiffeisen Bank 1 (Bogdan Dimofte). Dumatrucks a dispus în semifinale cu 3-0 de Gothaer Asigurări Reasigurări. Sfertfinaliste au fost echipele Balcanic Foods şi Raiffeisen Bank 2 (Răzvan-Marius Florea)
Partener al turneului a fost Nespresso, iar parteneri media: Rol.ro, ziare.com, Open Tenis, Doar Tenis, Tenis Place.