Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităților de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ față de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 țări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare, imobiliar și construcții, precum și producție. Pe de altă parte, în sectoare precum comerț și agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

Peste 60% din respondenți anticipează o înăsprire a condițiilor de creditare atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii, în principal din cauza înrăutățirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării și a toleranței mai scăzute a băncilor față de risc. Tendința de înăsprire a condițiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorității Bancare Europene, dar într-un ritm mai puțin drastic decât evoluția din timpul crizei din 2008-2009.

Băncile din regiunea Europei Centrale și de Est și-au îmbunătățit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital și și-au întărit pozițiile de lichiditate, subliniază studiul, așadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare. Deși se așteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenți) sau L (22%) -, băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calității activelor. Peste 80% din respondenți anticipează că rata creditelor neperformante va crește cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice și companiilor. În mod previzibil, ei se așteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare și imobiliar și construcții, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

„Volumele de credite neperformante din Europa Centrală și de Est au scăzut considerabil în ultimii ani și au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creșterii economice, măsurilor de prevenție luate de autoritățile de supraveghere și bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienții lor și să se pregătească pentru a putea reacționa rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât așteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situația financiară a debitorilor și vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverși factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăți majore), cu atât mai ușor va fi pentru toate părțile implicate să găsească soluții de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Viteza de reacție din partea guvernelor și a băncilor naționale privind măsurile anunțate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală și de Est. Peste 60% din respondenți au spus că autoritățile locale au reacționat la timp față de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menținerea stabilității financiare.

În ceea ce privește tranzacțiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondenți intenționează să vândă astfel de portofolii în următoarele șase luni. Aproape 22% din respondenți au declarat că au amânat tranzacțiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfășurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenționează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecție mai atentă.

Împrumuturile fără garanții acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste așteptări ar putea fi explicate de creșterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum și de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din Europa Centrală și de Est a fost efectuat în rândul coordonatorilor departamentelor de risc și de restructurare a creditelor din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Kosovo, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Rezultatele integrale sunt disponibile aici.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Toamna se numără încasările la ANAF

Limitarea interacțiunii impune regândirea strategiei de piață și a forței de vânzări în industria farma

Cristian Cârstoiu, EY România: Comportamentul companiilor, un nou factor în decizia de cumpărare a consumatorului?

Frauda „Mesaj de la șef” în perioada pandemiei

Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

Viorel Sbora, ATIPIC Solutions: Ȋn ce situații te poți aștepta la un control ANAF atunci când realizezi tranzacții cu părți afiliate


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

BusinessMark şi Legal Magazin au organizat joi, 27 iunie 2013, la Hotel Howard Johnson din Bucureşti, conferinţa Back in business vs.Purgatoriulfalimentului. Partenerii evenimentului au fost Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), Rominsolv, Rovigo, Wolters Kluver şi Expense Reduction Analysts – România. Moderatorul conferinţei a fost Cristian Ionescu, Country Manager,  Expense Reduction Analysts – România.

Arin Stănescu, preşedintele UNPIR:Perioada de criză economică s-a prelungit foarte mult

Arin Stănescu, preşedintele UNPIR (Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România), a declarat că ţara noastră se află în cel de-al cincilea an de criză economică, menţionând că recuperarea creanţelor este problema cea mai dificilă a practicienilor în insolvenţă.

Arin Stănescu a precizat că, în această toamnă, va fi transmis Parlamentului Codul Insolvenţei, care cuprinde toată legislaţia din domeniu. Totodată, preşedintele UNPIR a menţionat faptul că Fondul Monetar Internaţional nu agrează promulgarea Legii Insolvenţei persoanelor fizice.

Andrei Cionca, Founding Associate, Casa de Insolvenţă Transilvania:Creditele neperformante vor continua crească

“Creditele neperformante vor continua să crească în lipsa unor finanţări noi în economia românească”, a subliniat Andrei Cionca, Founding Associate, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). El a anunţat că CITR a demarat crearea unui fond (cu un capital iniţial de 10 milioane de euro) care să investească în companiile aflate în restructurare.

“Vom avea astfel acces la bani. În prezent suntem într-un cerc vicios, chiar dacă restructurezi, nu ai capitalul de care ai nevoie. Totodată, se pot face restructurări şi în afara insolvenţei (out of court)”, a explicat Cionca.

Doar 6% din firmele intrate în insolvenţă scapă de faliment

Companiile aflate în portofoliul CITR care sunt în insolvenţă au active de circa 500 de milioane de euro şi datorii de 2 miliarde de euro, gradul de acoperire a datoriilor  ridicându-se la 25%, nivel similar cu cel din Uniunea Europeană. Andrei Cionca a evidenţiat însă că rata de succes (companiile care ies cu bine din procedura insolvenţei)) este de doar 4%-6%, comparativ cu procentajul de 20% la nivelul UE. Astfel, în România, din 30.000 de insolvenţe, doar 1.000 de firme sunt restructurate, restul sfârşind în faliment.

În 2013 vor intra în insolvenţă mai multe firme mari

Companiile care intră în insolvenţă au o durată medie de funcţionare de 7-8 ani, iar golul financiar şi social lăsat de acestea nu poate fi înlocuit de firmele nou-înfiinţate decât după 3-4 ani de activitate, astfel că procesul de regenerare a economiei este aproape inexistent.

Iancu Guda, Business & Debt Collection şi Macroeconomic Analyst Coface, a declarat că 2012 a fost primul an după 2008 care a înregistrat, pe întreg parcursul, o creştere per total a insolvenţelor mai rapidă decât cea a firmelor nou-înmatriculate. Potrivit Coface, dacă 2012 a fost anul insolvenţelor microîntreprinderilor, în 2013 se va înregistra un număr mai mare de insolvenţe în cazul firmelor medii şi mari.

La evenimentul Back in business vs. “Purgatoriul” falimentului, care şi-a propus să analizeze fenomenul insolvenţelor din perspectiva mediului de afaceri, a sistemului financiar-bancar şi a practicienilor în insolvenţă, au fost prezenţi peste 60 de participanţi, reprezentanţi ai companiilor specializate în insolvenţă şi reorganizare, ai băncilor comerciale, instituţiilor financiare non-bancare şi ai mediului de afaceri.

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.