Acțiunile asumate de România în domeniul fiscal pentru următorii ani, inclusiv cele cuprinse în strategia Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) până la finalul anului 2024, ridică o serie de întrebări cu privire la impactul pe care implementarea lor îl va avea asupra mediului de afaceri. Doar modificările fiscale adoptate anul acesta indică iminența unor schimbări și în privința inspecțiilor fiscale, mai exact în frecvența acestora, eficiența și modul lor de desfășurare.
Reforma administrației fiscale, prevăzută inclusiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), presupune, în principal, îmbunătățirea serviciilor digitale oferite de autorități contribuabililor și optimizarea schimbului de informații cu scopul final de a accelera ritmul de încasare a veniturilor la bugetul de stat. Printre altele, planul prevede creșterea numărului de inspecții fiscale cu 10% până la finalul anului 2025, față de cel din prezent, și majorarea ponderii auditurilor documentare la 30% din totalul auditurilor efectuate, până la sfârșitul anului 2022, de la aproape zero în prezent.
În acest context, măsurile care urmează să fie luate de autoritatea fiscală vizează optimizarea controalelor fiscale și creșterea capacității de analiză a acesteia și sunt așteptate odată cu implementarea sistemului de raportare SAF-T (Standard Audit File for Tax), care va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili și ulterior pentru ceilalți.
Modernizarea ANAF este cu atât mai importantă cu cât, în perioada următoare, marcată de criza sanitară cu impact negativ puternic asupra societății și economiei în ansamblul său, rolul ANAF în redresarea post-pandemie devine unul foarte important, iar transparența și comunicarea cu mediul de afaceri și cu cetățenii dobândește o semnificație deosebită.
Corectitudinea datelor raportate, esențială în cazul unui control ulterior
În prezent, ca parte a transformării digitale a activității ANAF, asistăm deja la impunerea Spațiului Privat Virtual (SPV) ca modalitate principală de interacțiune cu contribuabilii și, pe de altă parte, apar primele măsuri concrete în prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Introducerea sistemului de raportare SAF-T, una dintre cele mai importante modificări fiscale ale anului 2021, va optimiza schimbul de informații între ANAF și contribuabili, astfel încât comportamentele incorecte vor fi mai rapid identificate și combătute. Această raportare va avea caracterul unei declarații informative, însă va constitui totodată o radiografie a situației fiscale a contribuabililor.
Prin introducerea acestei noi obligații de raportare, autoritatea fiscală va avea acces facil la un volum ridicat de informații fiscale și contabile (pentru că sunt transmise de contribuabili într-un format standardizat), iar controlul efectiv derulat de ANAF va deveni mai eficient.
În aceste condiții, pregătirea pentru SAF-T nu trebuie să se limiteze la simpla extragere a datelor din sistemul contabil și transmiterea acestora către ANAF în formatul solicitat, ci presupune o etapă pregătitoare, în care contribuabilii trebuie să verifice acuratețea și integritatea informațiilor pe care urmează să le raporteze, pentru că de corectitudinea datelor furnizate va depinde inițierea de către ANAF a unor controale ulterioare și, implicit, riscul unor penalități.
Așadar, inspecțiile fiscale se vor înmulți în viitorul apropiat, ca urmare a strategiei ANAF de eficientizare a colectării veniturilor la bugetul de stat, astfel încât indicatorul privind gradul de conformare la declarare și plată să revină la nivelul înregistrat în anul 2019, ca urmare a implementării SAF-T și a acțiunilor comune ale structurilor de inspecție fiscală și antifraudă.
În același timp, însă, datorită schimbărilor digitale ce vizează atât structura, cât și modul de desfășurare a controalelor, inspecțiile fiscale vor deveni mai puțin împovărătoare, dar contribuabilii vor fi nevoiți să se conformeze în timp real tuturor cerințelor inspectorilor fiscali cu privire la evidența și raportarea informațiilor. Or, din practică constatăm că, pentru contribuabilii din România care activează într-un mediu fiscal imprevizibil, o astfel de conformare este o sarcină dificilă, în general, și, cu atât mai mult, în contextul crizei acute de personal specializat, cu care se confruntă companiile în prezent, la care se adaugă tema tot mai presantă a reorganizărilor de afaceri.
În aceste condiții, contribuabilii trebuie să se pregătească intens pentru noile raportări și să acorde o atenție sporită corectitudinii datelor transmise la ANAF, astfel încât să își poată desfășura activitatea în parametri optimi înaintea, în timpul și după o acțiune de inspecție fiscală.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie de Victoria Dobre, Senior Manager, Cezara Dumitrescu, Senior Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România, și Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Teodor Stoica, Genesis Property: 5 tendințe care vor schimba piața muncii în viitor
EY România: România vrea să atragă nomazii digitali și le oferă viză. Este, însă, suficient?
Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Directorii IT contribuie la implementarea strategiilor de transformare a departamentelor financiare și de adaptare pentru a ține pasul cu nevoile de business și cu evoluția tehnologică, 70% dintre aceștia accelerând strategiile de transformare a funcției financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19, potrivit raportului Deloitte „A more Effective CIO-CFO Partnership„, realizat în colaborare cu Workday, companie lider în serviciile de tip cloud pentru departamentele financiare și de resurse umane. Raportul subliniază, de asemenea, că liderii din domeniul IT sunt supuși unor presiuni tot mai mari de a adapta și accelera strategiile digitale, 45% dintre aceștia susținând faptul că trebuie să inoveze mai rapid, iar 43%, că trebuie să crească gradul de agilitate a companiei.
Studiul indică faptul că businessurile cu directori de IT care au o abordare inovatoare și o viziune clară în privința transformării departamentelor financiare ale companiilor, o mentalitate deschisă, care se concentrează pe colaborare și au o strategie legată de tehnologie, își depășesc competitorii în privința unor aspecte. Astfel, companiile cu directori IT inovatori raportează unii indicatori peste media industriei din care fac parte, de exemplu gradul de satisfacție a angajaților (85% față de 58%) și gradul de securitate cibernetică (81% față de 67%). De asemenea, 90% dintre acești lideri inovatori au raportat că departamentele IT pe care le conduc sunt mult mai integrate în alte arii ale companiei decât erau în urmă cu 12 luni, comparativ cu 72% din numărul total de respondenți.
Pentru a sprijini transformarea funcției financiare, raportul subliniază importanța colaborării între departamentele unei companii, o trăsătură pe care o au 60% din directorii IT inovatori, comparativ cu 44% din numărul total de respondenți. În plus, directorii inovatori din departamentele IT încearcă să se asigure că prioritățile lor sunt aliniate din punct de vedere strategic și bine înțelese de toți actorii cheie din organizație. Ei văd colaborarea strânsă cu departamentul financiar și cu echipa de top management ca părți esențiale ale rolului lor și 81% dintre ei lucrează cu ușurință cu conducerea companiei (comparativ cu 55% din numărul total de respondenți), iar 63%, cu departamentul financiar, cu 12% mai mult față de eșantionul mai larg.
„Colaborarea dintre directorii IT și ceilalți actori cheie din cadrul unei companii, inclusiv directorii financiari, este importantă pentru stimularea transformării departamentelor financiare. Lipsa de coordonare între departamentul IT și cel financiar poate avea implicații serioase din punct de vedere financiar, care pot pune în pericol chiar funcționarea companiei, iar directorii IT inovatori sunt conștienți de acest risc, 83% dintre aceștia susținând că nu își vor putea atinge obiectivele de creștere dacă departamentele IT și financiar nu colaborează strâns. Succesul acțiunilor unui director IT nu se datorează neapărat celei mai avansate tehnologii sau celui mai mare buget, ci unei mentalități și unui set de priorități, care include și colaborarea între departamente”, a spus Vladimir Aninoiu, Director de tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.
Raportul subliniază, de asemenea, că folosirea agilă și graduală a serviciilor de tip cloud este un alt domeniu cheie pe care se concentrează directorii IT inovatori când vine vorba de transformarea departamentului financiar. Peste jumătate (54%) dintre aceștia (comparativ cu 37% din totalul respondenților) sunt mai înclinați să implementeze progresiv o strategie bazată pe soluții de tip cloud end-to-end pentru a moderniza sistemele existente de planificare a resurselor din interiorul companiilor (enterprise resource planning – ERP), minimizând perturbările ce ar putea fi cauzate de soluțiile digitale noi pe care le implementează.
Pe lângă transformarea funcției financiare, directorii IT inovatori se concentrează pe agregarea și gestionarea datelor, arată studiul, 92% din aceștia afirmând că agregarea datelor financiare ale companiei într-o sursă unică de date (SSOT) este prioritatea lor principală, comparativ cu doar 72% din totalul respondenților.
Directorii IT inovatori își asumă riscuri, acordă o atenție sporită detaliilor și sunt mai înclinați spre a accepta mai multe responsabilități în domeniul activităților strategice. De exemplu, 56% dintre ei spun că ar dori să se implice semnificativ mai mult în educarea organizației.
Raportul Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, a fost efectuat în rândul a peste 600 de directori executivi din întreaga lume, inclusiv directori IT, CIOs, specialiști IT din cadrul departamentelor financiare, vicepreședinți ai departamentelor IT, CTOs, din diverse industrii: bancară, produse de larg consum, energie, produse și servicii farmaceutice, comunicații, media și tehnologie, imobiliare și construcții, ospitalitate și agrement și transport și logistică.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Monica Țariuc, Deloitte România: „Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?”
Opinie Deloitte România: Noi reguli tranzitorii de origine pentru țările pan-euro-mediteraneene
Studiu EY: Există riscul ca o bună parte dintre marii contribuabili să întârzie raportarea SAF-T
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Evaluarea riscurilor fiscale
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
[divider height=”30″ line=”1″]
Principalele motive de îngrijorare ale românilor din Generațiile Millennials și Z sunt educația și dezvoltarea abilităților personale și profesionale (37% dintre Millennials și 38% dintre cei din Generația Z), nivelul de corupție din mediul de afaceri și din politică (35%, respectiv 30%) și protecția mediului (29%, respectiv 27%), conform studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2021, realizat în 45 de țări din întreaga lume, inclusiv România. Acestea diferă în mare măsură de rezultatele la nivel global, conform cărora cele mai mari preocupări ale exponenților Generației Millennials sunt legate de menținerea stării de sănătate (28%), șomaj (27%) și protecția mediului (26%), în timp ce cei din Generația Z pun pe primul loc protecția mediului (26%), urmată de șomaj (25%) și de menținerea stării de sănătate.
Pandemia de COVID-19 a creat incertitudine cu privire la viitorul financiar al celor două generații, astfel că 44% dintre românii Millennials sunt stresați în cea mai mare parte a timpului, ușor peste media globală de 41%. În cazul Generației Z, 51% dintre respondenții din România spun că sunt stresați aproape permanent, comparativ cu media globală de 46%.
Cei mai importanți factori de stres sunt resimțiți mult mai intens în România în comparație cu media la nivel global, mai arată studiul. Astfel, pentru Millennials, sursele principale de stres sunt situația financiară pe termen lung (61% în România vs. 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români vs. 46% la nivel global), locul de muncă și perspectivele de carieră (56% vs. 41%), starea de sănătate fizică și mentală (51% vs. 33%). Pentru Generația Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România vs. 47% global), urmat de aspectele ce țin de carieră (62% vs. 50%), situația financiară pe termen lung (58% vs. 48%) și starea de sănătate fizică și mentală (48% vs. 35%).
„Preocupările tinerilor din Generațiile Millennials și Z s-au schimbat ușor în contextul pandemiei, atât în România, cât și la nivel global. Totuși, românii rămân mai ancorați în aspectele legate de situația financiară și, implicit, de carieră, decât media globală, dominată de preocuparea pentru protecția mediului, cel puțin în cazul Generației Z. Este salutar faptul că tinerii români sunt interesați de educație și de dezvoltarea abilităților personale și profesionale, însă este preocupant că majoritatea dintre ei nu consideră adecvat nivelul actual de acces la aceste resurse esențiale, nu doar pentru succesul lor individual, ci și pentru progresul nostru, ca societate”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Conform studiului, în țara noastră, 80% dintre Millennials și 88% din cei din Generația Z spun că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a-și îmbunătăți viața proprie (față de 71%, respectiv 70%, la nivel global) și a comunității din care fac parte (68% dintre Millennials, 78% din Generația Z). La nivel global, procentele sunt mult mai mici, cu aproape 20 de puncte procentuale în cazul Generației Z. În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generații spun că au respectat recomandările autorităților în domeniul sănătății publice (mai mult de zece puncte procentuale peste media globală).
Ajuns la cea de-a zecea ediție, studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey a fost efectuat în rândul a peste 14.500 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 8.500 exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 45 de țări din întreaga lume. Printre intervievați sunt atât angajați cu funcții executive în organizații mari, cât și persoane angajate pe bază de proiect (gig), voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ (în special în cazul celor din Generația Z).
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor
Opinie: Sistemul de raportare SAF-T, deschis pentru testare. Care sunt pașii următori?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Cheltuielile generate de începerea anului școlar sunt în creștere cu 16% anul acesta față de 2020, urmând să se ridice la aproximativ 32,5 miliarde de dolari, iar instrumentele digitale înlocuiesc rechizitele școlare tradiționale, astfel încât vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creștere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021. Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de școală, 49% dintre participanții la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opțiune, iar 41% preferă comercianții de tip discount.
Percepția consumatorilor s-a îmbunătățit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenți estimează o evoluție pozitivă a condițiilor economice în următoarele șase luni (față de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situație financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020). În aceste condiții, cheltuielile pentru școală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creștere de la 529 de dolari/copil în 2020). Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se așteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de școală decât în anul anterior.
Dintre cei care achiziționează produse de tehnologice, 31% intenționează să cumpere computere și echipamente hardware (în creștere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (față de 24% în 2020). În același timp, 44% spun că optează pentru mai puține consumabile tradiționale pentru școală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore și după școală. Totodată, chiar dacă școlile se deschid fizic, 58% dintre respondenți au în vedere cumpărarea de resurse de învățare online pentru începerea școlii (în urcare de la 51% în 2020).
Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) și calculatoare și echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an).
„Costurile părinților cu școala au crescut semnificativ și în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulți au fost nevoiți să cumpere echipamente IT pentru educația online. Pe fondul acestor achiziții, dar și al investițiilor realizate de companii și instituții publice pentru a asigura soluții pentru munca la distanță, piața locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 față de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societății, este de așteptat ca ritmul de creștere pe această piață să rămână accelerat cel puțin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum.
Conform studiului, comercianții clasici rămân preferații cumpărătorilor pentru produsele școlare, dar pierd teren în fața magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Față de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanța crește dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic și doar 29%, cumpărăturile online.
În plus, chiar dacă economiile își revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe rețelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenți spun că intenționează să utilizeze cel puțin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creștere de la 26% în 2020).
Studiul Deloitte back-to-school 2021, ajuns la cea de-a 14-a ediție, este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinți din Statele Unite ale Americii cu copii de școală.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor
Opinie: Sistemul de raportare SAF-T, deschis pentru testare. Care sunt pașii următori?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Implementarea SAF-T (Standard Audit File for Taxation – Fișierul Standard de Audit pentru Taxe), ca parte a procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prinde contur și în România. Marii contribuabili care, potrivit celor mai recente informații venite din partea autorităților, vor fi obligați să realizeze raportările către ANAF prin intermediul noului sistem începând cu 1 ianuarie 2022, au la dispoziție detaliile tehnice actualizate pe baza cărora trebuie să înceapă implementarea SAF-T.
Companiile vor avea posibilitatea să se înscrie voluntar în faza de testare a sistemului, promisă de autorități începând de la jumătatea lunii august 2021, pentru a putea să facă ajustările necesare până la momentul în care raportarea în noul sistem devine obligatorie. Opțiunea este extrem de importantă, având în vedere complexitatea noului mecanism de raportare și timpul limitat rămas la dispoziție pentru a se asigura o funcționare optimă.
Raportarea SAF-T, care constă în transferul electronic de date contabile și fiscale de la companii către administrația fiscală, a fost dezvoltată de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ca o metodă unitară de colectare a datelor fiscale și financiare care să prezinte avantaje atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru companiile multinaționale.
Principalele beneficii ale SAF-T
Inițiativa a apărut ca urmare a intenției OCDE de a implementa un standard uniform de raportare pentru companiile multinaționale ale căror raportări fiscale au devenit, în timp, tot mai greu de realizat și de monitorizat de către autorități. În linii mari, noul standard vizează reducerea deficitului de colectare a TVA și digitalizarea inspecțiilor fiscale.
În România, necesitatea implementării unui astfel de sistem a devenit evidentă de mai mulți ani, în condițiile în care țara noastră înregistrează, tradițional, cea mai redusă pondere a veniturilor fiscale în PIB (27% în 2019, față de 40%, media UE) și cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană (estimat la 37,4% pentru 2020, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană).
O raportare amplă și standardizată a tranzacțiilor ar putea ajuta la îmbunătățirea graduală a încasărilor din taxe la bugetul de stat, având în vedere experiența altor țări care au implementat deja SAF-T sau alte sisteme electronice de raportare.
Așadar, noul procedeu tinde spre simplificarea proceselor de conformare, pentru contribuabili, și de analiză, pentru ANAF. Practic, este vorba de introducerea unui set de raportări periodice de date, într-un format predefinit, pe baza informațiilor din evidențele contabile și fiscale ale contribuabililor aplicabile fiecăruia. Informația va fi standardizată, contribuabilii vor raporta aceleași date, în același format, astfel că autoritatea fiscală le va putea analiza automat. În acest mod, autoritățile vor avea acces permanent la toate operațiunile efectuate de către contribuabili, iar evaziunea fiscală se va reduce datorită identificării mai rapide a tranzacțiilor care prezintă un risc ridicat de fraudă.
Pregătirea datelor esențiale pentru declarare și control va fi automatizată, procedura de inspecție fiscală va deveni mai puțin împovărătoare (se va reduce timpul petrecut de inspectorii fiscali la sediile contribuabililor) sau chiar se va digitaliza, iar rambursarea de TVA va fi posibilă într-un timp mai scurt. În plus, reducerea poverii administrative va permite redistribuirea resurselor umane în zone deficitare. Toate aceste beneficii vor fi observate însă pe termen lung, pentru că, în prima fază, companiile, dar și ANAF, vor avea de suportat un cost de conformare la noul sistem de raportare.
Cum au implementat alte țări europene raportarea electronică?
Prima versiune a SAF-T a fost publicată în 2005, iar aceasta a fost actualizată în 2010. De atunci, numeroase jurisdicții din întreaga lume au decis să implementeze acest gen de raportare pe baza standardului publicat de către OCDE, dar transpunerea nu a fost unitară, întrucât standardul propus de organizație are caracter de recomandare. Astfel, de la caz la caz, raportările SAF-T sunt obligatorii, în format restrâns sau extins, la termene prestabilite (în Polonia și Portugalia) și/sau la cerere (în Lituania și Norvegia). În UE, sistemul se mai aplică, în diverse variante, în țări precum Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Austria, Finlanda sau Slovenia.
Alte state europene au decis să adopte modalități diferite de raportare electronică, dar cu efecte similare, cum ar fi raportarea în timp real (Ungaria sau Italia), raportarea în timp „aproape” real, adică fără conectarea sistemelor contabile ale companiilor la cele ale autorităților fiscale (Spania) sau facturarea electronică (Grecia, care a anunțat că va introduce și raportarea în timp real).
Efectele aplicării unor astfel de măsuri nu au întârziat să apară. Spre exemplu, în Polonia, SAF-T a devenit obligatoriu pentru companiile mari de la 1 iulie 2016, iar în 2017 și 2018 deficitul de încasare la TVA s-a redus cu mai mult de 10 puncte procentuale, cumulat. De asemenea, Ungaria, care a introdus raportarea în timp real de la 1 iulie 2018, și-a redus decalajul de TVA cu cinci puncte procentuale în același an.
În România, schema SAF-T publicată de ANAF se bazează pe modelul OCDE, cuprinzând cele cinci module: registrul jurnal, creanțele (AR), datoriile (AP), mijloacele fixe și inventarul. Primele trei module se vor depune în mod regulat (în linie cu perioada de depunere a declarațiilor de TVA ori trimestrial, în cazul companiilor care nu au cod de TVA), datele referitoare la mijloacele fixe se vor transmite o singură dată pe an (până la depunerea situațiilor financiare), iar informațiile legate de inventar, doar la solicitarea autorităților fiscale.
Ce au de făcut companiile?
Până la consemnarea rezultatelor, însă, trebuie să trecem de etapa de implementare, care nu este deloc simplă. Companiile vor fi obligate să transmită autorităților un volum considerabil de informații contabile și fiscale legate de activitatea lor comercială, într-un format predefinit, dar destul de complex. În aceste condiții, dincolo de eforturile pe care contribuabilii trebuie să le depună în termeni de alocare a echipelor și resurselor financiare, este esențial ca aceștia să înceapă implementarea cât mai rapid pentru a verifica disponibilitatea datelor solicitate de schema SAF-T, pentru a mapa taxele necesare raportării, a alege o soluție IT de raportare și pentru a avea timp și să testeze raportarea până în momentul în care aceasta devine obligatorie.
În concluzie, aspectele legate de implementarea SAF-T trebuie tratate cu atenție, în special de către companiile mari, având în vedere că reprezintă una din cele mai importante transformări pe care le-a suferit sistemul fiscal din România până în prezent.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Piața de fuziuni și achiziții din România (M&A – mergers and acquisitions) a înregistrat 54 de tranzacții în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu 42, în aceeași perioadă din 2020. Deloitte estimează valoarea totală a pieței pentru tranzacțiiile cu valoare comunicată și necomunicată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au fost de 485 de milioane de euro. Pentru comparație, valoarea totală a pieței în prima jumătate a anului 2020 a fost de 1-1,2 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au însumat 572 de milioane de euro.
„Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei și cele care s-au adaptat și au dezvoltat noi tehnologii pentru a-și menține sau îmbunătăți rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele și sănătatea. Din ce în ce mai mulți investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziționeze, așa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde și de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile. Anul 2021 arată promițător din punctul de vedere al activității de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Patru tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate în prima jumătate a anului, similar cu acceași perioadă a anului 2020.
„Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, piețele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidități a piețelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situație dinamică în domeniul M&A. Ne așteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creșterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.
Cele mai mari tranzacții din prima jumătate a anului 2021 au fost:
- Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziționat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro;
- achiziționarea de către Glovo a operațiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro;
- fondul de investiții Adventum a achiziționat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro;
- preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm și Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.
Cele mai active sectoare după numărul de tranzacții au fost imobiliarele (inclusiv construcțiile), tehnologia și serviciile financiare. Împreună, acestea au generat 24 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie și servicii financiare.
Piața de fuziuni și achiziții din România în primele șase luni ale anului 2021:
- valoarea de piață pentru tranzacțiile cu valoare comunicată: 485 de milioane de euro;
- valoarea de piață estimată (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 1,2-1,4 miliarde de euro;
- număr tranzacții cu valoare comunicată: 15;
- valoarea medie de tranzacție (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 32,4 milioane de euro.
* Notă: pentru grafic au fost luate în considerare doar tranzacțiile cu o valoare comunicată de peste 5 milioane de euro, iar mega tranzacțiile (mai mari de 500 de milioane euro) au fost excluse. Informațiile sunt colectate din surse publice și actualizate cu valorile tranzacțiilor rezultate din cele mai recente informații disponibile.
Deloitte România coordonează o practică M&A multidisciplinară, cu o abordare holistică, ce include linii de business precum Consultanță M&A, Servicii Suport Tranzacții, Consultanță Fiscală și Consultanță Juridică. Astfel, echipele de profesioniști Deloitte pot acoperi toate aspectele relevante ale unei tranzacții.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business
Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Protecția angajaților, atât din perspectiva sănătății, cât și a veniturilor obținute, a reprezentat, încă de la debutul pandemiei de COVID-19, principala preocupare a autorităților, manifestată prin măsurile de sprijin adoptate, dar și a angajatorilor. Aceștia din urmă au întreprins toate demersurile necesare pentru a putea accesa facilitățile acordate de stat în favoarea salariaților și, în plus, cei care au dispus de resurse au oferit beneficii suplimentare. Doar de la începutul acestui an au intrat în vigoare o serie de măsuri dedicate salariaților, cum ar fi indemnizația pentru telemuncă, decontarea serviciilor de testare sau vaccinare pentru bolile care pun în pericol sănătatea publică sau decontarea serviciilor turistice. În aceste condiții, pachetele salariale capătă o flexibilitate tot mai mare, dar necesită și o atenție sporită din partea companiilor, în special în zona de resurse umane și salarizare.
Fiecare reglementare vine la pachet cu propriile „instrucțiuni de utilizare”. De la facilitatea privind șomajul tehnic, la Kurzarbeit, la concediul pentru părinți sau indemnizația pentru telemuncă, toate presupun documentație specifică și reguli clare pe care angajatorul trebuie să le respecte. Spre exemplu, indemnizația pentru telemuncă, pe care angajatorii pot să o ofere lunar anajaților, în limita a 400 de lei (sumă deductibilă pentru angajator, pentru care nu se plătesc taxe salariale), se acordă proporțional cu numărul de zile lucrate în regim de telemuncă. Asta înseamnă că angajatul este plătit diferit în zilele în care lucrează de acasă, față de cele în care lucrează de la sediul angajatorului. Și acesta este doar un exemplu de situație care complică destul de mult calculul salarial.
În aceste condiții, la care se mai pot adăuga aspecte legate de neclaritatea unor reglementări, dar și de dotările insuficiente ale angajatorului (lipsa personalului calificat, sistem informatic inadecvat etc.), managementul resurselor umane și gestiunea calculului salarial devin operațiuni tot mai complexe pentru majoritatea companiilor. Astfel, antreprenorii și directorii executivi trebuie să analizeze implicațiile acestor provocării asupra personalului și, implicit, asupra întregii activități, și să ia măsurile necesare pentru o gestionare eficientă, fie în sensul redimensionării acestor funcții pe plan intern, cu investițiile aferente, fie prin apelarea la un furnizor extern, care dispune de resurse specializate (profesioniști cu experiență, dotări tehnice, acces la informații și expertiză în implementarea legislației aplicabile în domeniu).
Provocările din departamentele de salarizare
În această perioadă dificilă, dar nu numai, atenția factorilor de decizie se concentrează în special asupra activității de bază, pentru a asigura continuitatea afacerii, iar departamente care, la prima vedere, par a funcționa de la sine, beneficiază de o atenție mai redusă. Însă provocările cu care acestea se confruntă, dacă nu sunt conștientizate la timp, își pot pune amprenta pe întreaga activitate a companiei. Spre exemplu, suprasolicitarea personalului din departamentul de resurse umane, cauzată de sporirea complexității activității pe care o desfășoară, poate duce la creșterea numărului de greșeli și, implicit, la scăderea calității în gestionarea calculului salarial. Apariția greșelilor cu regularitate reprezintă un indiciu că personalul poate fi suprasolicitat și, prin urmare, este timpul să se ia măsuri pentru remedierea situației.
Un alt efect al îngreunării procedurilor poate fi creșterea timpului de așteptare, iar lipsa unui răspuns la timpul potrivit poate amâna sau chiar anula anumite decizii ce țin de strategia de dezvoltare. În special în cazul unei afaceri în creștere, timpul dedicat calculului salarial este tot mai mare, aspect care limitează capacitatea personalului de a se ocupa de alte activități esențiale în bunul mers al companiei.
Nu în ultimul rând, aspectele menționate pot genera tot mai multe întrebări din partea angajaților cu privire la salariul lor, în special în condițiile neclarităților legislative sau a modului defectuos de transmitere și interpretare a informațiilor (de exemplu, anunțul autorităților cu privire la acordarea unei facilități fiscale pentru angajați poate genera un val de întrebări: de când se aplică, cine poate beneficia, în ce condiții, de ce nu se aplică și în cazul meu etc.). În plus, flexibilizarea programului de muncă poate duce la neclarități referitoare la compensațiile corespunzătoare pentru munca suplimentară, la numărul de ore pentru care un angajat este plătit sau la dreptul de a beneficia sau nu de anumite facilități.
Soluții pentru protejarea angajaților
Evoluțiile din ultima vreme arată, fără niciun dubiu, că resursa umană trebuie susținută prin soluții bazate pe tehnologie în activitățile care se pretează la automatizare, astfel încât să se poată dedica zonelor care necesită mai multă creativitate, cu efecte benefice atât pentru afacere, cât și în direcția dezvoltării profesionale. În mod special în departamentele de salarizare, programele informatice pot gestiona calendarele angajaților, pot efectua calculul salarial, pot ajuta la rezolvarea diferitelor solicitări și, în cele din urmă, generează economie de timp la un raport cost/beneficiu avantajos, mai ales dacă este vorba de o soluție adaptabilă la schimbările procedurale sau în funcție de evoluția afacerii.
Un alt aspect care poate fi abordat eficient cu ajutorul unui sistem informatic performant este cel legat de confidențialitatea datelor privind salariile angajaților. Orice scurgere de informații în această zonă poate genera discuții între angajați și poate compromite situația financiară a angajatorului sau a salariatului. În plus, o astfel de situație poate supune conturile bancare ale angajaților și angajatorilor riscurilor de fraudare. Limitând numărul de persoane care au acces la datele privind salariile, se reduce riscul ca persoane neautorizate să primească informații confidențiale de acest gen.
Gestionarea corectă a calulului salarial este componenta cheie a relației dintre orice organizație și angajații săi. Susținerea forței de muncă depinde de calitatea aceastei relații și de greșelile care o pot pune în pericol.
Încrederea în serviciile de salarizare este, așadar, esențială pentru bunul mers al oricrei afaceri, indiferent dacă sunt administrate intern sau prin intermediul unui furnizor extern. În această privință, un angajator trebuie să pună în balanță avantajele și dezavantajele fiecărui mod de lucru și să ia decizia potrivită pentru afacerea pe care o derulează.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie de Maria Butcu, Director Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională
Alex Milcev, EY România: Deficit bugetar actual și în următorii ani. Cum face rost Guvernul de bani?
Alina Făniță, PKF Finconta: Ce fac diferit liderii de succes în perioade de criză?
Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Afacerile de familie și cheia succesului ieșirii din criză”
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Femeile cu funcții de conducere din România sunt percepute în continuare ca fiind plătite mai puțin decât omologii lor de sex masculin, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte „Careers with equal opportunities: women in leadership roles”, în ciuda faptului că România înregistrează al doilea cel mai mic procent privind diferențele de remunerare între femei și bărbați (3,3%) din rândul statele UE, după Luxemburg, potrivit Eurostat.
Mai mult de trei sferturi dintre respondenți au menționat că această situație este întâlnită des sau foarte des în mediul de business local. Studiul subliniază, de asemenea, că femeile continuă să fie promovate mai rar decât bărbații, 63% dintre respondenți afirmând că acest lucru are loc des sau foarte des. Explicația poate fi legată de faptul că concediul de maternitate este perceput ca un dezavantaj pentru parcursul carierei femeilor, potrivit opiniilor a 74% dintre respondenți, care au observat această situație des sau foarte des.
Sondajul a fost realizat în rândul reprezentanților de sex feminin și masculin care dețin funcții de conducere în România și face parte din programul Deloitte SheXO Club, care se bazează pe construirea unei comunități de afaceri dedicate femeilor cu funcții înalte și care se concentrează pe dezvoltarea următoarei generații de lideri feminini.
Deși femeile și bărbații obțin rezultate financiare similare privind vânzările și profitul businessului, 78% dintre respondenți au în continuare percepția că bărbații au rezultate mai bune în privința avansării în carieră (66%). Pe de altă parte, femeile sunt recunoscute pentru performanțele lor în gestionarea eficientă a resurselor umane (69% dintre respondenți), dezvoltarea personală și dobândirea de noi competențe (56%).
„Schimbarea se produce cu siguranță în ceea ce privește egalitatea de șanse pentru femeile care ocupă funcții de conducere, iar progresele înregistrate în ultimul deceniu ne încurajează să credem că multe obstacole vor fi depășite, iar deschiderea va lua locul prejudecăților. În România, femeile din mediul de business continuă să prospere la locul de muncă și acțiunile lor au avut cu certitudine un efect, întrucât țara noastră a înregistrat una dintre cele mai mari ponderi ale femeilor în funcții de conducere din 2020 în rândul statelor UE (37%), peste media UE”, a spus Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, și coordonatorul programului SheXO Club.
De asemenea, sondajul identifică o serie de diferențe între caracteristicile liderilor femei și bărbați. Punctele forte ale femeilor par să fie consecvența (92% dintre respondenți), efectuarea unor sarcini multiple și simultane (90%), onestitatea (82%), comunicarea (79%), precum și empatia și capacitatea de a gestiona echipe mari (78%), în timp ce aspecte precum ușurința de a lua decizii (79%) și abilitățile de conducere (71%) sunt percepute ca fiind specifice bărbaților.
Una dintre cele mai importante schimbări evidențiate de ediția din 2021 a studiului față de cea din 2012 este că aproape jumătate dintre liderii români (46%) preferă o femeie în poziția de director financiar al organizației, comparativ cu doar 26% în 2012. Chiar dacă femeile sunt recunoscute pentru abilitățile lor de directori financiari, ele trebuie să depună un efort mult mai mare decât bărbații pentru a accesa următorul nivel de conducere, 40% dintre respondenți afirmând că este mai ușor pentru bărbați să fie promovați din funcția de director financiar în cea de director general, în timp ce doar 7% estimează că acesta este cazul femeilor.
Studiul Deloitte „Careers with equal opportunities: women in leadership roles“ subliniază percepțiile în ceea ce privește egalitate de șanse dintre femei și bărbați în mediul de afaceri și analizează schimbările apărute în ultimul deceniu în materie de incluziune și diversitate.
Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
George Agafiței, partener al brandului Valoria: Cum ne descurcăm cu munca în echipă la distanță
Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională
Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creștere. Ce soluții există?
Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Afacerile de familie și cheia succesului ieșirii din criză”
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Programul de lucru flexibil, implementat pe scară largă pe fondul pandemiei de COVID-19, ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea nivelului de stres pe care îl resimt tinerii. Aproape 70% dintre Millennials și 64% dintre exponenții Generației Z susțin că posibilitatea de a lucra de acasă în viitor ar scădea stresul, reiese din cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey. Această ediție a studiului a fost efectuată pe baza a două sondaje – primul, derulat în 43 de țări, înainte de apariția noului coronavirus, iar al doilea, în 13 țări, după declanșarea pandemiei.
Conform studiului, nivelul de stres continuă să preocupe intens tinerii și să le influențeze planurile cu privire la carieră. Totuși, ponderea celor care spun că sunt stresați în cea mai mare parte a timpului a scăzut în timpul pandemiei în cazul ambelor categorii față de rezultatele primului sondaj, de la 50% la 42% pentru Millennials și de la 52% la 44% pentru cei din Generația Z, pe fondul încetinirii activității din perioada stării de urgență.
Situația financiară rămâne un factor de stres pentru Millennials, mai ales pentru cei care și-au început cariera la debutul crizei financiare din 2008, iar acum se confruntă cu o nouă recesiune. Din sondajul derulat anterior pandemiei a reieșit că mai mult de 50% dintre ei estimau o înrăutățire a situației lor financiare în anul care urma, iar ponderea acestora a crescut la 61% după răspândirea virusului.
Tinerii, în special cei din generația Millennials, simt tot mai mult nevoia de stabilitate, tendință manifestată încă dinainte de pandemie. Din primul sondaj reiese că cei care vor să rămână alături de angajatorul lor timp cinci ani sau mai mult sunt mai numeroși decât cei care vor să îl părăsească în următorii doi ani. Această situație este o premieră de la includerea acestei întrebări în studiu, în urmă cu patru ani. Ponderea celor care ar pleca în doi ani sau mai puțin a scăzut de la 49% la 31%, iar a celor care vor să rămână pe termen lung a urcat de la 28% la 35%. Cei din Generația Z sunt dispuși să își schimbe locul de muncă mai des, însă doar jumătate vor să o facă în primii doi ani, față de 61%, în ediția anterioară a studiului.
În același timp, generațiile tinere se implică tot mai mult în acțiuni cu caracter social. Trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că pandemia i-a determinat să fie mai atenți la nevoile altora și că intenționează să se implice în acțiuni benefice pentru comunitate, aspect care se reflectă și în obiceiurile lor de cumpărare. În jur de 60% plănuiesc să cumpere mai mult de la marii comercianți care și-au protejat angajații și au avut un impact pozitiv în societate în timpul pandemiei. De asemenea, aproape trei sferturi vor face un efort suplimentar să cumpere produse și servicii de la afaceri mici, locale.
Nu în ultimul rând, o largă majoritate (80%) consideră că guvernele și organizațiile de afaceri trebuie să facă eforturi mai mari pentru a proteja mediul, deși se tem că impactul economic al pandemiei ar putea face acest aspect mai puțin prioritar.
„În plus față de cele de mai sus, dacă ne raportăm la faptul că două treimi dintre participanții la sondajul desfășurat după declanșarea pandemiei s-au declarat mulțumiți de rapiditatea și de maniera în care au acționat angajatorii lor ca răspuns la criza sanitară și la faptul că aproximativ 60% susțin că acest aspect i-a determinat să își dorească să rămână alături de angajatorii lor pe termen lung, se desprinde un fir conducător în discuția despre angajament în muncă la nivelul generației foarte tinere. Iar acesta este modul în care companiile aleg să se aplece în mod autentic asupra preocupărilor angajaților și grija pentru bunăstarea lor este manifestată practic, nu doar declarativ”, a declarat Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
La cea mai recentă ediția e studiului Deloitte Global Millennials Survey au participat, aproape 18.500 de reprezentanți ai generației Millennials și Z din 43 de țări la etapa de dinaintea declanșării pandemiei, și 9.100 de respondenți din 13 țări, la etapa de după răspândirea noului coronavirus. Printre intervievați sunt atât persoane cu funcții executive în mari organizații, cât și angajați cu normă redusă, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creștere. Ce soluții există?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Anul 2020 a adus, pe lângă provocările de natură medicală și economică, numeroase reglementări care au adăugat complexitate mediului legislativ autohton, cu impact puternic asupra costurilor de conformare ale companiilor. În România, anul trecut, doar de la declanșarea pandemiei, au fost emise peste 230 de acte normative cu implicații asupra mediului de afaceri, iar implementarea acestora a presupus un efort semnificativ. Pentru multe întreprinderi, mici dar și mari, măsurile luate de autorități pentru a contribui la stoparea răspândirii virusului au presupus, printre altele, schimbarea locului de desfășurare a activității pentru angajați, scăderea veniturilor, aplicarea unor facilități sau chiar reorganizări interne.
În aceste condiții, departamentele financiare și de resurse umane au fost supuse unor presiuni uriașe pentru implementarea rapidă a noilor reglementări și navigarea prin multitudinea de aspecte apărute în practică. O soluție pentru degrevarea resurselor interne ar putea fi apelarea la furnizori externi, specializați, pentru serviciile din zona administrativă.
Un pas în această direcție ar putea consta în externalizarea funcției contabile, fiscale și de calcul salarial. Această oportunitate, la care multe întreprinderi au ezitat să apeleze anterior, a ieșit tot mai puternic în evidență în ultima perioadă, odată cu schimbările apărute în peisajul economic. Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan multe dintre beneficiile imediate și pe termen lung ale externalizării acestor funcții.
Degrevarea resurselor interne de sarcina administrativă și direcționarea către alte activități. Modul în care cele mai multe companii au reușit să se redreseze după primul șoc al pandemiei a demonstrat că mulți angajați nu trebuie să se afle tot timpul fizic la birou pentru a lucra eficient. Schimbarea locației din care se muncește are însă multiple implicații, dar acestea pot fi abordate eficient în cazul externalizării funcției contabile, fiscale și de calcul salarial, având în vedere că ceastă operațiune presupune implicarea unor experți în domeniu, bine pregătiți și cu experiență bogată, cu atât mai benefică în perioade de criză și incertitudine. În acest fel, compania își aloca mai bine resursele către zone care produc mai multă valoare în activitatea de bază.
Securitate și eficiență în gestionarea virtuală a forței de muncă. Cu mulți angajați care lucrează de acasă, pentru un viitor previzibil, companiile sunt nevoite să implementeze rapid soluții care să le ajute să se adapteze cel mai bine la noile circumstanțe. În această eră virtuală, migrarea de la un sistem clasic de contabilitate către unul în cloud (care poate fi accesat din orice locație doar cu o conexiune la Internet) sau de la un pontaj pe hârtie la o evidență online a prezenței angajaților la muncă permite directorilor executivi și angajaților să aibă acces securizat, de la distanță, la toate datele necesare gestionării resursei umane.
Cunoștințe și expertiză de calitate. Apelând la experții în contabilitate, fiscalitate și salarizare, o companie poate să obțină informații financiare și fiscale relevante, dar și sprijinul necesar să aplice pentru diferite facilitați și subvenții disponibile și să înțeleagă numeroasele modificări legislative care au fost adoptate în contextul pandemiei și nu numai. A lucra cu o echipă de specialiști în aceste domenii permite conducerii companiei, în cele din urmă, să se concentreze asupra operațiunilor esențiale pentru succesul afacerii.
Acces la tehnologie scalabilă. În această perioadă, mai mult ca oricând, antreprenorii sau directorii executivi sunt supuși presiunii de a obține rapid informații și de a întreprinde acțiuni strategice clare pentru a spori performanța companiei. Iar sistemele de contabilitate integrate (ERP) și platformele online de resurse umane și salarizare, care sunt interconectate cu platformele de raportare, pot furniza date și rapoarte în timp real, astfel încât să se poată lua cele mai bune decizii financiare în timp record.
În concluzie, pentru că antreprenorii și directorii executivi se confruntă cu așteptări tot mai mari din partea autorităților în ceea ce privește transparența financiară și conformarea fiscală, pentru mulți dintre ei decizia de externalizare a funcției contabile, fiscale și de calcul salarial este un pas înainte către digitalizare, eficiență și degrevarea resurselor interne, elemente necesare pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie de Maria Butcu, Director Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creștere. Ce soluții există?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în urmă cu șase luni cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 100 de directori financiari din țara noastră. Deși jumătate dintre respondenți manifestă optimism, reducerea costurilor continuă să fie prioritatea următoarelor 12 luni pentru 37% dintre aceștia, în scădere de la 58%, la începutul pandemiei. Pe locul al doilea în topul preocupărilor se află creșterea organică a businessului (în urcare de la 13% la 18%), urmată de digitalizare (11%), în condițiile în care munca la distanță și automatizarea proceselor interne au devenit esențiale în cele mai multe domenii.
Categoriile de costuri care vor crește cel mai mult, conform rezultatelor studiului, sunt cele cu provizioane pentru creanțele incerte, urmate de costurile de finanțare și de capital. La polul opus, costurile care vor scădea cel mai mult sunt cele legate de bunurile imobiliare.
Scăderea cererii rămâne principala îngrijorare pentru companii și în 2021, deși, în cazul cererii interne, ponderea celor care se așteaptă la o diminuare s-a redus la 44%, de la peste 70%, la începutul pandemiei. În schimb, revine în actualitate preocuparea legată de insuficiența forței de muncă calificate, 43% dintre respondenți menționând acest aspect, față de 11%, în primele luni de la declanșarea pandemiei.
Întrebați fiind când estimează că veniturile vor ajunge din nou la nivelurile înregistrate anterior pandemiei, 34% dintre respondenți au spus că deja au revenit sau chiar au depășit acel nivel, 43% au indicat 2021 ca fiind anul revenirii, iar 20% estimează că revenirea va avea loc în 2022 sau mai târziu.
În următoarea perioadă, companiile se vor concentra pe menținerea sănătății și siguranței angajaților la locul de muncă (38%) și pe transformarea digitală (tot 38%), astfel încât să poată asigura funcționarea organizației chiar și în condiții de blocaj, izolare sau distanțare socială, mai arată studiul. La polul opus se află explorarea de piețe noi, doar 1% dintre companii considerând că aceasta va fi o prioritate în viitorul apropiat.
„Percepția directorilor financiari cu privire la viitor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele șase luni, pe fondul măsurilor de sprijin anunțate de autoritățile locale și europene, respectiv al demarării campaniei de vaccinare a populației împotriva noului coronavirus. După cum reiese din studiul nostru, majoritatea sectoarelor estimează cel puțin o stabilizare a situației în 2021, cu câteva excepții, precum industria turismului și a ospitalității. Cu toate acestea, prudența rămâne principala caracteristică a mediului de business, dacă ne raportăm la faptul că reducerea costurilor continuă să fie strategia preferată pentru perioada următoare, apetitul față de risc este limitat, iar eforturile depuse pentru a asigura funcționarea organizației sunt consistente”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.
Peste jumătate dintre companii (56%) se așteaptă să raporteze venituri mai mari în 2021 față de 2020 și să recupereze, astfel, din terenul pierdut anul trecut. Cu toate acestea, 84% dintre respondenți spun că nu sunt dispuși să își asume riscuri în această perioadă, în contextul în care jumătate dintre ei resimt un grad mare de incertitudine, mai ales în domenii precum turism și ospitalitate și servicii financiare.
În privința evoluției de ansamblu a economiei, aproximativ jumătate dintre participanții la studiu se așteaptă la o creștere în 2021, iar un sfert dintre ei estimează chiar un avans al economiei de peste 2%. Cu toate acestea, 71% dintre respondenți spun că șomajul va crește anul acesta.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creștere. Ce soluții există?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanță sporită regimului investițiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieței comune, dar și pe cele ale statelor membre, și a menține, astfel, siguranța națională și ordinea publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziția statelor membre un mecanism de examinare a investițiilor străine care să determine măsura în care acestea amenință sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislațiile naționale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a încurajat membrii să își protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferențele în transpunere și de nivelul restricțiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalități suplimentare și, în consecință, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacții și, implicit, la descurajarea investitorilor supuși noilor proceduri.
Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabilește cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investițiilor străine directe în UE din perspectiva siguranței și ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea și Comisia Europeană, și se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerințe pentru statele membre care doresc să mențină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel național.
Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislațiile naționale
În cadrul procesului de transpunere, autoritățile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituției responsabile cu examinarea investițiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancțiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii și chiar la categoriile de investitori străini vizați de noile cerințe. În consecință, anumite state au introdus în legislația națională criterii mai stricte de intrare pe piață a investitorilor străini, ca măsură de protecție pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităților de examinare a investițiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exercițiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) și, în unele cazuri, nulitatea tranzacției astfel implementate.
Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricții suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile inițial până la finalul anului și extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricțiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara țării, nu doar din afara Spațiului Economic European (SEE) și Elveția, așa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacții care fac obiectul examinării de către autoritatea națională. O situație similară întâlnim și în Slovenia, potrivit analizei „Foreign Direct Investment in CE” realizate de rețeaua Deloitte Legal în 12 țări din regiune. Și această țară a adoptat regulamentul european cu restricții suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte țări au impus restricții temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).
În România, autoritățile au elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deși termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituția responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investițiile străine și cu coordonarea comisiei care va examina investițiile va fi Consiliul Concurenței (situație regăsită și în alte țări, în timp ce anumite state au decis ca instituția responsabilă să fie ministerul de finanțe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naționale pe probleme strategice, comitete și organizații special constituite).
Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?
Noile reglementări privind avizarea investițiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investițiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacții și vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacțiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanții a 11 instituții), iar această cerință se adaugă celor potențial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investițiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar și pentru tranzacțiile supuse notificării Consiliului Concurenței ca urmare a realizării unei concentrări economice.
În alte țări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacțiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.
Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislația națională. Acesta pornește în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalități suplimentare pentru implementarea tranzacției, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacției, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.
În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internațional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea și efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacții. Pentru România, care, tradițional, întâmpină dificultăți în atragerea investițiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie semnat de Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Perioada de perturbare pe care o traversează industria hotelieră europeană va continua până cel puțin la jumătatea anului 2021, iar intervalul necesar pentru redresare va fi semnificativ mai lung, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte European Hotel Industry. Jumătate (51%) dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii și investitorii activi în domeniul ospitalității se așteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023, iar 20% dintre ei consideră chiar că revenirea la nivelul anterior pandemiei se va înregistra abia începând din 2024 și mai târziu. Pe lângă provocările cauzate de pandemia de COVID-19, industria hotelieră europeană trebuie să gestioneze și alți factori de risc, cum ar fi fluctuațiile cererii (72% din respondenți) și lipsa creșterii economice (60%). Respondenții din Marea Britanie au menționat și Brexitul ca fiind un element de risc ridicat pentru industria hotelieră locală (40%), arată studiul.
În contextul crizei sanitare, apetitul investitorilor pentru industria hotelieră a scăzut cu 25% în 2020 față de anul precedent. Cu toate acestea, orașe europene precum Amsterdam, Londra și Paris sunt considerate în continuare promițătoare pentru investiții în 2021. Amsterdam, care a condus clasamentul în ultimii patru ani, continuă să fie cel mai atractiv oraș pentru investițiile din domeniul hotelier, urmat de Londra și Paris, în timp ce Berlinul avansează pe poziția a patra de pe locul 16, ocupat anul trecut. În plus, studiul evidențiază faptul că apartamentele închiriate în regim hotelier – care sunt complet mobilate, disponibile pentru sejururi pe termen scurt și lung și care oferă facilități similare hotelurilor – devin cele mai interesante active europene pentru investiții în 2021, datorită creșterii cererii și costurilor flexibile.
„Industria hotelieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară și s-a confruntat cu o scădere a apetitului pentru investiții anul trecut, arată studiul, iar gestionarea lichidității a devenit prioritară. Și România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turiști cu aproximativ 60% în decembrie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.
În ceea ce privește sursele de capital pentru achiziții în domeniul ospitalității, participanții la studiu preconizează că investițiile fondurilor de capital privat vor rămâne opțiunile preferate, atitudinea respondenților îmbunătățindu-se semnificativ în 2020 față de anul precedent (creștere de 22%). La polul opus, interesul pentru achiziții din partea investitorilor instituționali și a trusturilor de investiții imobiliare s-ar putea tempera în 2021, având în vedere scăderea acestuia cu 9% și, respectiv, cu 10% în 2020 față de 2019.
Studiul subliniază, de asemenea, că împrumuturile bancare vor rămâne cea mai frecventă sursă de finanțare pe piața hotelieră europeană, potrivit a două treimi (66%) dintre respondenți, urmate de fondurile de investiții imobiliare (40%) și de fondurile interesate de achiziția de credite neperformante (36%).
Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte European Hotel Industry se bazează pe răspunsurile a mai mult de 100 de lideri din domeniul ospitalității, inclusiv proprietari, creditori, dezvoltatori și investitori, și își propune să sondeze opiniile lor cu privire la principalele tendințe ale industriei.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]