Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate.
Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.
Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.
Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.
Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.
Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.
Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).
Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.
Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval – intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.
Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.
Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.
Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.
Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.
În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.
Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.
În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie semnat de:
Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor
Opinie EY România: Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Contextul provocat de pandemie a impactat afacerile din din sectorul agribusiness & food , iar creșterea accelerată a prețurilor la energie și majorarea inflației pun presiune pe strategiile de business ale companiilor. Fie că vorbim de trendurile de consum, producție sau gestionarea stocurilor de marfă, toate procesele au suportat schimbări în ultimul an, iar organizațiile din domeniu trebuie să se adapteze rapid.
După un an 2020 care a fost unul dintre cei mai provocatori ani pentru agricultura românească, datorită secetei prelungite care a afectat producţia de cereale din mai multe zone ale ţării, anul 2021 s-a dovedit un an foarte bun, fermierii din România devenind lideri la producția de cereale și oleaginoase. Ținând cont de contextul actual, premisele de business rămân optimiste și pentru perioada următoare.
Însă, agricultura din România are nevoie de predictibilitate pentru a putea ramâne în continuare competitivă. Programe noi pentru atragerea tinerilor fermieri, reabilitarea infrastructurii de irigații, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, investiții în tehnologii și utilaje agricole moderne, digitalizarea în agricultură, sunt doar câteva dintre elemente necesare pentru a rămâne competitivi.
Perspectivele generale ale economiei românești și influența în sectorul food & agribusiness, trendurile de consum, agricultura inteligentă, provocări și oportunități în industria alimentară, fondurile europene si noile programe de finanțare pentru perioada următoare, modele de business pentru afaceri sustenabile și profitabile, sursele de finanțare, managementul riscurilor în agribusiness sunt doar câteva dintre subiectele pe care ne propunem să le analizăm în cadrul ediției a IX-a a “Romanian Food & Agribusiness Conference”, eveniment online ce va avea loc pe 10 decembrie 2021.
AUDIENȚĂ:
- Companii din FMCG, producători, procesatori
- Asociații și agenții din industria agricolă
- Agricultori – sectorul vegetal, zootehnie
- Distribuitori și retaileri
- Investitori
- Furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei
- Experți în domeniu
Partneri
Participarea la eveniment este gratuită, dar este necesară înregistrarea prealabilă, AICI.
Cei înscriși vor primi pe mailul completat în formularul online detaliile de conectare în Cisco Webex, platforma pe care va avea loc evenimentul. Mailul va fi transmis cu o zi înainte de eveniment.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la office@business-mark.ro.
Într-un mediu social și economic din ce în ce mai volatil, lanțurile de aprovizionare sunt mai atente la schimbările comportamentului consumatorului, la creșterea continuă a cererii pentru calitate și diferențiere.
Eficiența operațională ridicată și managementul eficace al lanțului de aprovizionare sunt esențiale, un diferențiator important pentru business-uri, iar lanțurile de aprovizionare se află sub o presiune continuă de a performa.
Contextul s-a modificat, la fel și obiectivele, iar noul coronavirus reprezintă un catalizator în plus al schimbării. Evoluția tehnologică rapidă, noile niveluri ale conectivității și digitalizarea potențează riscurile, însă și oportunitățile pentru companiile care se adapteză cel mai rapid la noul context, în care modelul tradițional de aprovizionare nu mai este relevant. Pentru a face față acestui nou val, managerii trebuie să înțeleagă ce este nou, ce este posibil și ce este diferit acum.
Vom dezbate împreună la “Supply Chain & Logistics Forum & Expo”, eveniment ce va avea loc pe 17 septembrie la București.
Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top, de a cunoaște profesioniști din domeniu, de a afla bune practici de management al lanțurilor de aprovizionare și logistică, ce funcționează cel mai bine și ce strategii dețin premise cu potențial în viitor.
Formatul evenimentului este hibrid, urmând să se desfășoare în format fizic (la Hotel Radisson Blu), în conformitate cu prevederile și condițiile autorităților, dar și online (platforma Cisco Webex).
AUDIENȚĂ:
- Directori Logistică
- Supply Chain Managers
- Manageri transport și distribuție
- Directori Operaționali
- Directori Generali
- Directori Financiari
- Manageri planificare, aprovizionare, depozite
- Directori import-export
- Directori comerciali și vânzari
Partneri
În contextul dinamicii economiei internaționale, al progresului rapid al tehnologiei, al noilor valori și priorități aduse de tinerele generații, lumea de business se schimbă. În plus, noul coronavirus este un catalizator suplimentar al schimbării. Adaptarea, flexibilitatea, capacitatea de a anticipa tendințele devin condiții existențiale pentru companii.
Cum se situează în acest context business-urile antreprenoriale și IMM-urile?
Discutăm despre toate acestea în cadrul celei de a VIII-a ediții a BUSINESS CHALLENGE, eveniment online ce va avea loc pe 10 noiembrie 2020.
BUSINESS CHALLENGE este o conferință dedicată antreprenorilor și managerilor din cadrul companiilor medii și mici, o conferință ce își propune să abordeze problemele specifice cu care aceștia se confruntă, dar și să evidențieze potențialul imens ce stă în spatele business-urilor puse în mișcare de mințile agile și creative.
AUDIENȚĂ:
- Antreprenori
- Fondatori și acționari
- General Managers
- Executive Managers
- Business Development Managers
- Regional Managers
- Marketing Managers
- HR Managers
- Commercial Managers
Partneri
RADIO-UL OFICIAL:
PARTENERI MEDIA:
În toamna aceasta, mai exact pe 25 octombrie 2020 expiră termenul unei facilități extrem de importante pentru mediul de afaceri și în special pentru IMM-uri, care au acces mai greu la finanțare: amânarea plații taxelor și a executării silite.
Ce se întâmplă însă după 25 octombrie?
Teoretic, toate firmele care nu au plătit impozitele la termenul legal de 25 ale lunii pentru luna anterioară trebuie să achite toate restanțele acumulate în perioada de acordare a facilității (martie – octombrie) până cel mai târziu la 25 octombrie.
Altfel, în lipsa altor mecanisme sau facilități de plată, vor fi executate silit și cel mai probabil multe dintre ele vor intra în insolvență și ulterior faliment.
Se discută tot mai mult zilele acestea ca termenul de 25 octombrie să rămână termenul final al facilității de amânare a plății / executării silite, întrucât o nouă amânare ar pune presiune pe construcția bugetului anului viitor.
Astfel că, singura soluție pentru cei care nu pot să plătească este posibilitatea restructurării / eșalonării datoriilor fiscale.
În prezent, restructurarea sau eșalonarea datoriilor fiscale se face doar prin garanții aduse ANAF. Fără eliminarea acestei condiții, restructurarea / eșalonarea datoriilor fiscale va fi foarte dificilă și în unele situații, imposibilă.
Ce urmează din punct de vedere fiscal?
Observăm o serie de modificări de procedură fiscală care accentuează tendințele existente deja de ceva vreme – obligația de a declara în 394 dacă există tranzacții cu afiliați (români sau străini), desk-auditul, obligațiile de declarare a tranzacțiilor transfrontaliere cu potențial de optimizare fiscală conform DAC6 – toate aceste obligații arată că tendința autorităților fiscale va fi de asigurare a conformării fiscale și de reducere a posibilităților de optimizare fiscală.
Pârghiile pentru asigurarea conformării fiscale voluntare sunt controalele fiscale și observăm o accentuare a lor (datorată și presiunii pe buget), dar și modificările legislative care vor lăsa puțin sau deloc spațiu de manevră în ceea ce privește optimizarea fiscală.
La ce să ne așteptăm în 2021?
Mulți specialiști fiscali și bancheri vorbesc de o creștere de taxe în România în 2021 pe fondul unor cheltuieli bugetare imense generate de pandemie.
Dacă ne uităm la ce întâmplă la nivel european – discuții tot mai intense despre impozitarea giganților digitali, finanțarea cheltuielilor generate de pandemie exclusiv din taxe și impozite noi, atunci cu siguranță și în 2021 vom discuta mult despre fiscalitate.
5 lucruri de avut în vedere în perioada următoare:
- Verificați dacă puteți beneficia de facilitățile fiscale acordate în acest an (bonificații la plata impozitului pe profit, amnistierea accesoriilor în condițiile achitării tuturor obligațiilor fiscale restante până la 15 decembrie 2020, alte facilități / fonduri / granturi).
- Realizați o mapare a riscurilor fiscale și de prețuri de transfer și estimare a lor și bugetați ajustări dacă aveți riscuri în acest sens (pierdere din exploatare, tranzacții semnificative cu afiliații).
- Realizați o revizuire a fluxurilor intra-grup în vederea determinării obligațiilor de declarare a tranzacțiilor transfrontaliere cu potențial de optimizare fiscală conform DAC6.
- Bugetați majorări de taxe pentru anul viitor.
- Asigurați fondurile necesare pentru perioada următoare.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Frauda „Mesaj de la șef” în perioada pandemiei
Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor
Munca de la birou devine munca de oriunde în lume, o tendință cu consecințe fiscale
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
[divider height=”30″ line=”1″]
Contextul economiei globale, dar cu preponderență al Uniunii Europene, pune sub semnul întrebării redresarea acesteia într-un termen rezonabil și strategia pe care o adoptăm pentru reechilibrarea funcționării companiilor cu prezență în statele membre.
În acest context vine și declarația recentă din 17 martie 2020 a vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager cu privire la un proiect de propunere de cadru temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul focarului de infecție cu COVID-19. Aceasta a folosit câteva cuvinte cheie în declarația furnizată cu privire la gestionarea impactului economic, prin acțiuni decisive luate rapid într-o manieră coordonată. Procesul de adoptare a proiectului propus a fost aprobat în doar două zile.
Noul cadru temporar[1] va permite cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre: subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt.
Astfel, ajutorul sub formă de subvenție directă sau avantaj fiscal ar consta în faptul că statele membre pot să stabilească scheme de acordare de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru se poate realiza printr-o subvenție directă sau un avantaj fiscal.
Ajutorul sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturi bancare constă în faptul că statele membre pot acorda garanții de stat sau pot stabili scheme de garantare care sprijină împrumuturile bancare acordate de companii. Acestea ar subvenționa primele, reducând rata estimată a pieței pentru primele anuale pentru noi garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Există câteva limite prevăzute pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile se pot referi atât la împrumuturi de investiții, cât și la capitaluri de lucru.
Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: statele membre pot acorda împrumuturi publice și private către companii cu dobândă subvenționată. Aceste împrumuturi trebuie acordate la o rată a dobânzii care este cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020 plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Rata de bază este stabilită pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul furnizării de garanții subvenționate, sunt câteva limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile se pot referi atât la nevoile de investiții, cât și la capitalul de lucru.
În acest sens, România a publicat deja sâmbătă în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 29/18.03.2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceasta este menită să vină în principal în ajutorul IMM-urilor, cu o componentă principală de acordare de garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite:
- a) unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.
sau
- b) una sau mai multe garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprindere mică, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici. Valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. Pentru microîntreprinderi sau întreprinderile mici care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.
Ministerul Finanțelor Publice subvenționează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru și a creditelor pentru investiții în procent de 100% din bugetul MFP în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociată acestui program.
Beneficiarii eligibili pentru acest program guvernamental sunt IMM-urile care au obținut din partea Ministerului Economiei un atestat care certifică faptul că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de Coronavirus în România.
Perioada de subvenționare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenţă şi poate dura până la 31 martie 2021. Subvenționarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Națională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020. Subvenționarea dobânzii se realizează în condițiile respectării prevederilor legislației din domeniul ajutorului de stat în vigoare.
A patra măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale focarului COVID-19. Cadrul temporar arată clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct clienților băncilor, nu băncilor în sine. De asemenea, oferă îndrumări cu privire la modul de minimizare a oricăror ajutoare reziduale necuvenite băncilor și se asigură că ajutorul este transmis, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub formă de volume mai mari de finanțare, portofolii mai riscante, cerințe de garanții mai mici, prime mai mici de garanție sau rate ale dobânzii mai mici.
În cazul în care ajutorul direct către bănci devine necesar în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) pentru a compensa daunele rezultate direct din focarul COVID-19, un astfel de ajutor nu ar fi considerat un ajutor public extraordinar în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În mod similar, acest lucru se va aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în cadrul cadrului temporar.
Ultima măsură, asigurarea de credit la export pe termen scurt, prevede o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări nu prezintă riscuri de comercializare, permițând astfel asigurarea de către stat a unei asigurări de credit de export pe termen scurt.
Până la 31 decembrie 2020, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei o listă de măsuri puse în aplicare pe baza schemelor aprobate pe baza cadrului temporar recent adoptat.
Pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcționa către România peste 1 miliard de euro, astfel:
- 483 milioane de euro prin renunțarea, în acest an, la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale;
- diferența de 637 de milioane de euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.
Fondurile vor avea scopul de a sprijini sistemele de sănătate prin finanțarea achizițiilor de echipamente de protecție, medicamente și teste, de a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situația actuală, de a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilitățile medicale și de oferi creditare pentru IMM-uri pentru atenuarea șocurilor financiare provocate de criza COVID-19.
Caracteristicile generale pentru toate măsurile de mai sus includ faptul că acele companii, care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019, sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului cadru temporar. În acest fel, cadrul temporar nu este utilizat pentru sprijinul contribuabililor care nu are legătură cu focarul COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede, de asemenea, obligații generale de transparență.
[1] https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework_ro.pdf
https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework.pdf
Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)
Care este factorul ce aduce succesul în business? Poate fi o idee originală, poate fi o excelentă optimizare a proceselor, un insight obținut pentru o anumită nișă; poate fi prețul sau implicarea socială; poate fi modul de comunicare sau promovarea; poate fi o bună înțelegere a tendințelor și a modului în care evoluează piața sau consumatorul.
La ce ce cocktail de factori ne gândim atunci când ne imaginăm succesul? Este bine să ne asumăm riscuri și din ce punct devine periculoasă o astfel de abordare?
Provocările în business nu sunt puține, iar jocul devine cu atât mai complicat atunci când discutăm despre start-up-uri, IMM-uri și inițiative antreprenoriale.
BUSINESS CHALLENGE este o conferință dedicată antreprenorilor și managerilor din cadrul companiilor medii și mici, o conferință ce își propune să abordeze problemele specifice cu care aceștia se confruntă, dar și să evidențieze potențialul imens ce stă în spatele business-urilor puse în mișcare de mințile agile și creative.
Vă așteptăm la cea de a 7-a ediție a conferinței pentru a vă conecta cu alți peste 100 de participanți și speakeri și a discuta despre cum provocarea în business poate fi câștigată.
Take the challenge!
Vă așteptăm pe 18 octombrie 2019 la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, la BUSINESS CHALLENGE! AUDIENȚĂ
- Antreprenori
- Fondatori și acționari
- General Managers
- Executive Managers
- Business Development Managers
- Regional Managers
- Marketing Managers
- HR Managers
- Commercial Managers
Partneri
CU SUSȚINEREA:
BUSINESSMARK SUSȚINE:
RADIO-UL OFICIAL:
PARTENERI MEDIA:
În contextul dinamicii economiei internaționale, al progresului rapid al tehnologiei, al noilor valori și priorități aduse de tinerele generații, lumea de business se schimbă.
Adaptarea, flexibilitatea, capacitatea de a anticipa tendințele devin condiții existențiale pentru companii.
Cum se situează în acest context inițiativele antreprenoriale și IMM-urile?
Discutăm despre toate acestea în cadrul celei de a V-a ediții a evenimentului BUSINESS CHALLENGE, ce va avea loc pe 27 septembrie 2018 la București, la Hotel Radisson Blu.AUDIENȚĂ
- Antreprenori
- Fondatori și acționari
- General Managers
- Executive Managers
- Business Development Managers
- Regional Managers
- Marketing Managers
- HR Managers
- Commercial Managers
