-
66% dintre investitori plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România în următoarele 12 luni (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020
-
București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași, cele mai atractive destinații din România pentru investiții străine
-
Infrastructura, strategia de gestionare a crizelor și nivelul de adoptare a tehnologiilor, principalii factori urmăriți de investitori
Pandemia provocată de COVID-19 a afectat investițiile străine directe (ISD) în întreaga lume. În 2020, investitorii au fost interesați de modul în care a fost gestionată pandemia în țările de destinație, pe lângă stabilitatea socială și politică, oferta de forță de muncă și competitivitatea țării în materie de costuri. În România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacitățile României în sectorul IT, proiectele de logistică și proiectele de dezvoltare în comerțul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieței din România.
„România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021, însă provocarea nu este încă depășită. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendințelor economice globale, provocând modificări ale planurilor investiționale și schimbând factorii pe care liderii de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinațiile de investiții. Pentru a genera o creștere economică durabilă și sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinație de investiții stabilă și atractivă”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondați (75%) au declarat că planurile lor de investiții pentru 2021 nu mai sunt influențate de pandemia provocată de COVID-19, în timp ce doar 5% consideră că investițiile lor sunt încă afectate de pandemie. Prin comparație, în 2020, 43% dintre investitori au declarat că au fost influențați de reacția locală la pandemie. Rolul central al acestei crize se reduce constant și atenția se mută asupra schimbărilor structurale generate, precum și asupra noilor factori care prevalează în procesul decizional în privința investițiilor.
În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondați plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020. Infrastructura (52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum și nivelul general de adoptare a tehnologiilor (30%) sunt indicați drept principalii factori urmăriți de investitori atunci când analizează posibilitatea de a investi în România.
Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va crește după pandemie, iar principalele priorități ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului (33%) și creșterea calității produselor și a valorii adăugate a serviciilor (31%).
Investițiile străine directe în România în vremea pandemiei provocate de COVID-19
În 2020, în concordanță cu piața europeană în general, sectorul software și servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piață de 32%. Sectorul comerțului cu ridicata, comerțului cu amănuntul și distribuției s-a clasat al doilea, cu o cotă de piață de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria electronicelor.
Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediția studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanțială (de 10% a cotei de piață). Cu toate acestea, a reușit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piață (408).
Orașele mari atrag cele mai multe investiții, iar logistica reprezintă o oportunitate de creștere
Cinci mari orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași) reprezintă destinația pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferința investitorilor străini pentru localități dezvoltate, de mari dimensiuni.
În ceea ce privește tipurile de proiecte de investiții, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunțate pentru 2021. Proiectele de vânzări și marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini față de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenți.
Cele mai atractive regiuni pentru investiții
Bucureștiul reprezintă principala destinație a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intențiile de investiții indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum și regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privința ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.
5 pași spre îmbunătățirea atractivității României:
- Prioritizarea transformării digitale: Transformarea digitală pare să fie o temă comună și stringentă pentru investitorii din toată lumea. Resursele asociate cu tehnologia influențează de ceva timp destinațiile unde investitorii aleg să își extindă sau să își stabilească operațiunile, dar acești factori nu au fost niciodată atât de importanți pentru companii și consumatori ca în prezent. Pandemia a intensificat nevoia pentru competențe digitale și infrastructură și servicii digitale.
20% din asistența financiară alocată României din Mecanismul pentru redresare și reziliență trebuie utilizată pentru a încuraja transformarea digitală prin digitalizarea administrației publice, capacități cloud, servicii în bandă largă rapide și perfecționarea digitală. Putem spune că intrăm într-o nouă eră digitală, o perioadă în care inovația, educația și adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi României un avantaj competitiv în regiune.
- Investiții în infrastructură fiabilă: Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale. Din fericire, România va accesa fonduri de asistență considerabile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, aproape 30% dintre acestea fiind destinate infrastructurii de transport, o investiție foarte necesară și îndelung așteptată.
- O economie verde pentru România: România beneficiază de multiple oportunități pentru a realiza schimbări considerabile în direcția unei economii responsabile față de mediu prin intermediul Pactului ecologic european și al Mecanismului pentru o tranziție justă, precum și al altor fonduri care se adresează economiei verzi: Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru inovații, Fondul pentru modernizare. Pentru a avea succes în această tranziție, este necesară implicarea activă a mediului de afaceri în aceste planuri pentru o economie europeană circulară, verde.
Decarbonarea și ameliorarea responsabilității față de mediu sunt considerate priorități de top de către jumătate dintre investitori. Politicile și reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori, în timp ce consumatorii conștientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului, precum și strategia de mediu generală a acestora.
Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunități de investiții străine, cum ar fi în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară), în producția de hidrogen verde pentru uz industrial și în producția de vehicule electrice.
- Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive: Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de pandemie, din cauza capacității reduse a lanțurilor lor de aprovizionare, fragilității financiare, rezervelor de numerar mai mici, precum și din cauza resurselor limitate pentru adoptarea de instrumente digitale pentru reziliență economică. Majoritatea investitorilor care au participat la studiul EY consideră sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai competitivă în economia globală. Pachetele de stimulente și salvare pot juca un rol important în această privință, cu condiția să nu reprezinte o povară pentru economie. În plus, politicile publice care vizează stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza creșterea economică a României și, în același timp, o pot face mai atractivă pentru investitorii care caută un sector economic solid.
- Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: Resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.
Având în vedere locurile de muncă pierdute și transformările în dinamica muncii provocate de pandemie, factorii de decizie, mediul academic și mediul de afaceri trebuie să colaboreze pentru a sprijini forța de muncă locală și pentru a se asigura că aceasta dispune de abilitățile de care vor avea nevoie companiile în viitor. Recalificarea și perfecționarea sunt elemente centrale în dobândirea mult necesarelor competențe digitale.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanță sporită regimului investițiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieței comune, dar și pe cele ale statelor membre, și a menține, astfel, siguranța națională și ordinea publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziția statelor membre un mecanism de examinare a investițiilor străine care să determine măsura în care acestea amenință sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislațiile naționale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a încurajat membrii să își protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferențele în transpunere și de nivelul restricțiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalități suplimentare și, în consecință, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacții și, implicit, la descurajarea investitorilor supuși noilor proceduri.
Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabilește cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investițiilor străine directe în UE din perspectiva siguranței și ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea și Comisia Europeană, și se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerințe pentru statele membre care doresc să mențină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel național.
Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislațiile naționale
În cadrul procesului de transpunere, autoritățile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituției responsabile cu examinarea investițiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancțiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii și chiar la categoriile de investitori străini vizați de noile cerințe. În consecință, anumite state au introdus în legislația națională criterii mai stricte de intrare pe piață a investitorilor străini, ca măsură de protecție pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităților de examinare a investițiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exercițiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) și, în unele cazuri, nulitatea tranzacției astfel implementate.
Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricții suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile inițial până la finalul anului și extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricțiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara țării, nu doar din afara Spațiului Economic European (SEE) și Elveția, așa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacții care fac obiectul examinării de către autoritatea națională. O situație similară întâlnim și în Slovenia, potrivit analizei „Foreign Direct Investment in CE” realizate de rețeaua Deloitte Legal în 12 țări din regiune. Și această țară a adoptat regulamentul european cu restricții suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte țări au impus restricții temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).
În România, autoritățile au elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deși termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituția responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investițiile străine și cu coordonarea comisiei care va examina investițiile va fi Consiliul Concurenței (situație regăsită și în alte țări, în timp ce anumite state au decis ca instituția responsabilă să fie ministerul de finanțe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naționale pe probleme strategice, comitete și organizații special constituite).
Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?
Noile reglementări privind avizarea investițiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investițiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacții și vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacțiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanții a 11 instituții), iar această cerință se adaugă celor potențial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investițiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar și pentru tranzacțiile supuse notificării Consiliului Concurenței ca urmare a realizării unei concentrări economice.
În alte țări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacțiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.
Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislația națională. Acesta pornește în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalități suplimentare pentru implementarea tranzacției, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacției, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.
În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internațional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea și efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacții. Pentru România, care, tradițional, întâmpină dificultăți în atragerea investițiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie semnat de Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
- COVID-19 a avut un impact puternic: 46% dintre investiții au fost anulate, reduse sau suspendate
- Operațiunile legate de lanțurile de aprovizionare (35%) și de producție (36%) sunt considerate principalele atracții pentru investiții
- Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește revenirea după COVID-19, 41% sunt de părere că România va deveni mai atractivă după perioada pandemiei
Pandemia și-a pus amprenta asupra planurilor de investiții străine directe (ISD) în întreaga Europă și a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producție, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiții planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieței din România.
„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Privind în perspectivă, investitorii sunt totuși optimiști: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35% și, respectiv, 34% dintre respondenți.
În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT și industria de transporturi și auto. Pentru creșterea competitivității țării, educația, transformarea tehnologică și infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească și să-și concentreze eforturile pentru a le îmbunătăți.
Performanțele României în materie de ISD înainte de apariția COVID-19
Pandemia provocată de COVID-19 a cauzat perturbări economice de dimensiuni mari în întreaga lume. Pentru a identifica noile tendințe legate de viitoarele investiții pe piața locală, e important de analizat dinamica ISD în România de dinainte de criză.
În 2019, au fost anunțate în România 78 de proiecte de investiții directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) și plasând țara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivității. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menținut relativ la același nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).
O tendință similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% față de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deținut 80% din cota de piață europeană.
După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, contribuind în mod direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani.
Europa, principalul investitor în România
La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiții în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziție de BNR, au fost: Țările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, și Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 țări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de țări investitoare dețineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reținut faptul că țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.
Proiectele de investiții s-au concentrat în orașele mari ale României
În mod similar cu celelalte piețe europene, investițiile străine s-au concentrat în principal în marile orașe în 2019. Bucureștiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunțate (o creștere de 10% față de anul anterior), urmat de Timișoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 11,5%, și de Iași, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiții.
Destinațiile investițiilor pe regiuni
În ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea București-Ilfov (59,3% din total în 2015). În ultimul an, o creștere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11.8%. În aceeași perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15.5% mai multe investiții față de anul precedent.
Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calității infrastructurii locale, un aspect care izolează regiunea de celelalte zone și, implicit, de activitățile care implică transportul pe distanțe lungi.
Dacă facem o comparație între cota din ISD totale și cota din PIB total al regiunilor, se poate observa ușor cum se întrepătrund acești indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind și cea care a atras cele mai puține proiecte de investiții străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale și al regiunilor Vest, Nord-Vest și Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât și sub aspectul cotei din PIB total. Totuși, acestea sunt cu mult inferioare față de regiunea București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, consolidând importanța strategică a Bucureștiului în materie de ISD.
Digitalul și serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase
În linie cu tendințele europene, sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piață de 36% în cazul sectorului digital și de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.
Poziționată pe locul al treilea în clasamentul atractivității, industria agroalimentară a generat mult mai puține noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19.
În schimb, sectorul de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă și 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.
Cum își poate păstra România atractivitatea după COVID-19?
Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66%), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65%) și competitivitatea țării în materie de costuri (65%).
Pentru a-și îmbunătăți atractivitatea, majoritatea respondenților consideră că România ar trebui să își concentreze eforturile și investițiile în domeniile cheie problematice, precum educația (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) și infrastructura (80%). În privința sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35%), sectorul IT (29%) și cel al transporturilor și auto (21%).
În cazul companiilor deja prezente pe piața locală, sunt esențiale măsurile de siguranță și securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) și nivelul de succes în soluționarea crizei provocate de COVID-19 (61%).
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
[divider height=”30″ line=”1″]
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
România are o șansă unică de a primi mai multe investiții străine în perioada următoare, de fapt relocări de afaceri din regiunea Asiei sau chiar din SUA.
„Relocările” din teritorii mai îndepărtate în Uniunea Europeană ar avea avantajul „afilierii” noilor afaceri la piața unică europeană unde sunt totuși prevederi legislative similare pentru toate afacerile și unde sunt binecunoscute regulile jocului (deși în mod clar din punct de vedere al costurilor se prea poate să nu renteze). Însă tocmai asta spun și studiile experților de lunile și anii anteriori, se va pune din ce în ce mai mult accentul pe rezistența parteneriatului și a lanțului creator de valoare din cadrul grupului, precum și pe sustenabilitatea afacerilor, în timp ce focusul pe costuri mici va scădea (atunci când poate însemna riscuri mai mari).
De ce ar alege investitorii România și nu țările de origine sau alte țări din regiune?
În primul rând, investitorii vor alege să optimizeze costurile aferente investiției și în același timp să beneficieze de toate avantajele afilierii la piața unică europeană. Dacă vor avea de ales între România și Germania, iar costul investiției va prima, atunci România va fi destinația aleasă (bineînțeles depinde și cât de strategică este investiția, precum și cât de important este costul de transport, dacă este cazul).
În al doilea rând, nivelul taxelor atrage cu siguranță investitorii. În România taxele sunt încă mici spre foarte mici dacă ne comparăm cu Vestul Europei și similare cu cele ale țărilor din regiune.
În plus, România beneficiază de prevederile Directivelor Europene care ajută companiile să „urce” dividendele, dobânzile, redevențele fără impozit înapoi la firmă mamă. Astfel că, acestea sunt încurajate practic să obțină un nivel al profitului cât mai mare în România, ceea ce înseamnă o bază impozabilă mai mare în România și în consecință un buget de stat mult mai robust.
Deși nu reprezintă unicul motiv al investiției, nivelul taxelor este o componentă importantă în alegerea deciziei de a investi.
De ce ar alege investitorii România și nu Bulgaria, de exemplu, care are un nivel similar sau chiar mai scăzut al taxelor?
Aici intervine rolul guvernului, dar și al nostru, al tuturor.
Nivelul redus al costurilor și al taxelor nu este suficient pentru atragerea de investiții. În schimb, aceste aspecte corelate cu investiția în educație, sănătate, infrastructură pot juca un rol extrem de pozitiv în dezvoltarea noastră a tuturor (deși pe termen lung, investiția în educație, sănătate și infrastructură va însemna fără dubiu o creștere de taxe).
Activitățile cu valoare adăugată mare (de exemplu, serviciile IT, serviciile de cercetare-dezvoltare, producția), care atrag de regulă investiții importante și care au o contribuție semnificativ superioară în PIB spre deosebire de activitățile cu valoare adăugată redusă (cum sunt, de exemplu, serviciile de procesare lohn) se bazează în principal pe o forță de muncă educată, sănătoasă și pe o infrastructură dezvoltată.
În concluzie, ceea ce poate face guvernul este să prioritizeze sănătatea, educația și infrastructura.
Ce poate face fiecare dintre noi?
Să fie conștient că educația și sănătatea sunt componente cheie ale unui viitor mai bun, să investească în educația și sănătatea copiilor, să își facă treaba foarte bine în domeniul lor de activitate.
Ce pot face eu ca specialist fiscal și de prețuri de transfer?
Să informez clienții noștri sau firmele interesate de realizarea de investiții în România despre avantajele investiției în România – nivelul taxelor din România comparativ cu alte jurisdicții fiscale, precum și despre directivele de care beneficiază societățile române.
Să recomand clienților noștri să reducă riscurile fiscale în România prin realizarea unor profituri de piață sau chiar mai mari având în vedere directivele europene care fac foarte avantajoasă plata de dividende / redevențe către țări din Uniunea Europeană.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing
Despre Cabot Transfer Pricing
De zece ani, Cabot Transfer Pricing este una dintre firmele de consultanță fiscală specializată în prețurile de transfer cu o creștere rapidă pe piața din România. Cu o echipă alcătuită din 5 profesioniști competenți, compania deservește un portofoliu de mai mult de 300 de societăți – filiale ale unor grupuri locale sau multinaționale. Află mai multe pe www.cabot-tp.ro.
Despre Alina Andrei
Alina Andrei este consultant fiscal și fondator al societății de consultanță Cabot Transfer Pricing și are o experiență de 12 ani în domeniul fiscal și de 11 ani în domeniul prețurilor de transfer. Alfă mai multe pe Linkedin.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19
Sănătatea și bunăstarea ocupanților în clădirile de birouri
Gabriela Streza, Valoria: Digitalizarea, un element esențial în vânzările B2B
EY România: „Amnistia fiscală, un moment zero în raporturile cu administrația fiscală”
Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Volumul investițiilor imobiliare din România a depășit 585 milioane de euro, în primele nouă luni, arată cel mai recent raport de research al CBRE, lider global și național al pieței de consultanță imobiliară.
Astfel, piața de birouri a atras peste jumătate din investiții, București și Cluj-Napoca fiind cele mai dinamice orașe, cu aproape 90% din volumul tranzacționat.
„Am încercat să privim lucrurile de la nivel regional la cel local, pentru că ce se întâmplă în România este rezultat al pieței regionale, unde s-au tranzacționat 8,6 miliarde de euro, pentru că, comparativ cu 2018, volumul reprezintă 70%. Anul trecut s-au tranzacționat 12,5 miliarde de euro”, a punctat Daniela Boca, Head of Research în cadrul CBRE.
„Cifrele pentru primele nouă luni arată că România este cea mai competitivă țară din Europa Centrală și de Est. Spre exemplu, pe sectorul de birouri, yield-ul (randamentul anual al investiției) este de 7%, în timp ce valoarea chiriilor este la un nivel de 18,5 euro/mp/lună. România atrage tot mai mult atenția unor noi investitori, care doresc să intre pe piața locală, precum și nume noi pe piața de închirieri de spații de birouri, ceea ce ne face încrezători cu privire la potențialul pieței imobiliare în 2020”, a mai explicat Daniela Boca.
La nivelul Europei Centrale și de Est, piața de investiții imobiliare a atins valoarea de 8,6 miliarde de euro în primele trei trimestre. Polonia s-a menținut lider pe piața de investiții la nivel regional, cu o pondere de circa 50% din total, în timp ce România are o pondere stabilă de 7%, cu potențial de creștere în următoarele luni.
„Deși încercăm să ne comparăm, este o altă structură; trebuie să ținem cont că dezvoltările de clasă au avut loc acum 20 de ani. În câțiva ani sperăm să ne apropiem tot mai mult. Dacă lucrurile merg cum trebuie, ponderea României va ajunge la 8% din cea regională.”
La rândul său, Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE Romania, a subliniat că România are un avantaj major în contextul de investment, pentru că „suntem o țară competitivă.”
„Noi avem un avantaj major în contextul de investment, pentru că suntem o țară competitivă. Pentru noi, e un beneficiu că suntem o țară ieftină. Dacă în Praga produsele sunt mult mai scumpe, observăm lichiditate și active din partea țărilor mai scumpe, care își duc atenția către România. Cumva, România a reușit să atragă și pe piața de office, și de industrial și de retail.În primele 9 luni ale anului, în România s-au tranzacționat aproape 600 milioane de euro; estimăm că vom atinge pragul de 1 miliard”, a spus el.
În ceea ce privește zona de tranzacționare, acesta a precizat că din volumul de investiții de 585 milioane de euro, 60% au fost în București, 29% în Cluj-Napoca și 11% în alte orașe secundare.
„Ce s-a întâmplat din punct de vedere al zonei? Avem o surpriză: Clujul urmează Bucureștiului în ceea ce privește partea de tranzacționare investment. Estimăm că, pe lângă Cluj, vor apărea și alte orașe pe această listă, care vor prelua o pondere din volumul tranzacțional; rămâne de văzut dacă va fi Timișoara, Iași sau Brașovul. Avem potențial de creștere și oamenii sunt deschiși să vină (n.r – în România)”, a mai spus Gijs Klomp, în cadrul unei conferințe de presă.
Din punct de vedere al profilului cumpărătorilor, investitorii locali au rămas cei mai activi în primele nouă luni, cu 33% din totalul investițiilor, urmați de fondurile sud-africane, cu 30% și de investitorii americani, cu 12%.
„Vedem din ce în ce mai mulți investitori locali. Nu depindem strict de lichiditate din afară; avem o bază, rulăm foarte mulți bani locali. Primele nouă luni au rămas similare; volumul mediu a rămas similar cu cel din 2018, dar dacă se vor încheia toate tranzacțiile, valoarea medie o va depăși pe cea de anul trecut”, a mai spus Gijs Klomp.
„Intrarea pe piața din România a unor nume noi în primele nouă luni, precum White Star, Indotek și Morgan Stanley, a transmis un mesaj foarte pozitiv în rândul investitorilor interesați de România. Ne așteptăm ca în 2020 să vedem și alte companii care vor face primul pas în România și ne bucurăm să avem deja discuții în acest sens”, a mai punctat el.
În ceea ce privește produsele tranzacționate, piața de birouri au rămas în centrul atenției, atrăgând 50% din investiții, fiind urmată de sectorul de retail cu 27% și de industrial, cu 9% din volumul tranzacționat.
„Ce îi interesează pe investitori? Birourile, dar să existe un sector tradițional pentru intrare în piață. Tot timpul, piața de birouri va fi primul beneficiar care vine în România. Industrial: este un mega-trend care se vede de câțiva ani în toată lumea. Retail – în Europa Centrală (Cehia, Ungaria), dar acum e foarte nepopular în SUA, în Occident (din cauza online-ului). Piețele din Europa și Centrală pe retail sunt în creștere. Suntem singura piață din Regiune care nu mai e la fel de scumpă ca în 2007. Atunci piața era foarte mică; era o piață locală. Acum avem multe firme internaționale. Atunci, nivelul de chirie era mult mai înalt. Acum e mai bine, ca piață, decât atunci. E un avantaj dublu față de 2007. Cred sincer că față de 2007 nu a fost niciodată atâta atenție față de România, jucători internaționali sunt atrași în România”, a mai declarat Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE România.
Cu toate acestea, există o serie de elemente care le stârnesc îngrijorări investitorilor: corupția, guvernanța (cum funcționează sistemul de management al țării), infrastructura (este prima experiență când un investitor intră în România), demografia (ce e în general o problemă în Europa Centrală și de Est este că populația este în scădere).
„Dacă eu vreau să cumpăr un mall, un risc este să se construiască un altul lângă mine – în Occident există norme care interzic. Era bine ca și Guvernul să reglementeze puțin piața.”