Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate.
Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.
Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.
Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.
Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.
Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.
Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).
Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.
Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval – intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.
Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.
Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.
Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.
Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.
În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.
Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.
În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie semnat de:
Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor
Opinie EY România: Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
-
A crescut numărul tranzacțiilor de peste 1 miliard de USD, iar America de Nord și Europa domină atât intrările, cât și ieșirile de capital
-
China înregistrează o valoare record a tranzacțiilor domestice, pe fondul reorientării spre piața locală din motive geopolitice
-
Concurența acerbă din domeniul serviciilor de streaming și atenția acordată domeniului ESG stimulează tranzacțiile din sectorul media și din cel al energiei regenerabile
Activitatea globală de fuziuni și achiziții (M&A) a atins un record absolut în primele șase luni ale anului 2021, înregistrând tranzacții în valoare de peste 2,6 trilioane de USD (cu 926 miliarde de USD mai mult față de perioada similară a anului trecut) și depășind media celor cinci ani de dinainte de pandemie (semestrul întâi din intervalul 2015-2019), în valoare de 1,6 trilioane de USD, potrivit unei noi analize realizate de EY.
Mai mult de jumătate din activitate s-a înregistrat în America de Nord, unde au avut loc tranzacții în valoare de 1,4 trilioane de USD (față de 345 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020), adică aproape dublul mediei celor cinci ani anteriori pandemiei (784 miliarde de USD). America de Nord a fost urmată de regiunea Asia-Pacific, care a înregistrat o valoare totală a tranzacțiilor de fuziuni și achiziții de 446 miliarde de USD, marcând un salt important de la 222 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020 și situându-se peste media de 317 miliarde de USD înregistrată în primele semestre din intervalul 2015-2019.
Europa ocupă următoarea poziție în clasament, cu tranzacții în valoare de 412 miliarde de USD, în creștere de la 245 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020 și peste media de 356 miliarde de USD aferentă primelor semestre din perioada 2015-2019.
În pofida unei scăderi a numărului total de tranzacții anunțate, creșterea accentuată a tranzacțiilor în valoare de peste 1 miliard de USD este principalul factor care a alimentat până acum activitatea pieței de fuziuni și achiziții din acest an, fiind anunțate 479 de astfel de tranzacții. Deși în multe părți ale lumii economia încă funcționează cu restricții, se observă un reviriment impresionant și la nivelul tranzacțiilor internaționale. Valoarea acestora a crescut în semestrul întâi 2021 la 688 miliarde de USD, de la 236 miliarde de USD în primul semestru din 2020, peste media de 480 miliarde de USD înregistrată în cei cinci ani anteriori pandemiei COVID-19.
Optimismul investitorilor accelerează activitatea în America de Nord și Europa, iar tranzacțiile interne domină piața M&A din China
În pofida cifrelor impresionante, activitatea M&A nu este distribuită uniform la nivel global. În ceea ce privește investițiile străine realizate și atrase, America de Nord și Europa sunt principalele centre de activitate.
SUA este pe primul loc în clasamentul țărilor cu cea mai mare valoare a investițiilor străine efectuate, înregistrând tranzacții în valoare de 221 miliarde de USD, față de 77 miliarde de USD în primul semestru din 2020, adică mai mult decât dublul mediei aferente primelor semestre din intervalul 2015-2019 (92 miliarde de USD). Cu investiții străine efectuate în valoare de 58 miliarde de USD (în creștere de la 14 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020), Canada se clasează pe locul al doilea, iar Țările de Jos și Irlanda devin actori importanți în ceea ce privește investițiile străine realizate prin intermediul activității M&A, cu tranzacții în valoare de 53 și, respectiv, 51 miliarde de USD, față de o medie de 21 și, respectiv, 4,3 miliarde de USD în primele semestre din perioada 2015-2019.
În același timp, SUA și Marea Britanie au devenit cele mai atractive destinații pentru investiții străine prin intermediul tranzacțiilor M&A. SUA a înregistrat o creștere de peste 250% a valorii capitalului atras prin fuziuni și achiziții, comparativ cu primul semestru din 2020 (până la 200 miliarde de USD) și cu 60% față de media primelor semestre (125 miliarde de USD) din cei cinci ani anteriori pandemiei. Și Marea Britanie a înregistrat o creștere de 51% (până la 87 miliarde de USD) comparativ cu primul semestru al anului trecut, depășind media investițiilor atrase în primele semestre din intervalul 2015-2019 (80 miliarde de USD).
Tranzacțiile interne din China se desfășoară într-un ritm record. Valoarea tranzacțiilor M&A a atins 197 miliarde de USD în acest an, de opt ori mai mult decât valoarea tranzacțiilor M&A care au presupus investiții străine și reprezentând o creștere cu 20% față de valoarea medie a tranzacțiilor interne din cei cinci ani de dinainte de pandemie (164 miliarde de USD).
Noul peisaj de pe piața media și achizițiile asociate cu domeniul ESG încurajează activitatea în acest sector
Deși tranzacțiile din sectorul tehnologic se clasează pe primul loc, cu o creștere a valorii de peste 161% (până la 783 miliarde de USD), comparativ cu media de dinainte de pandemie, sectorul media și divertisment a înregistrat unele dintre cele mai mari tranzacții din 2021, în contextul în care giganții din domeniul serviciilor de streaming caută să atragă și să își păstreze clienții. În acest sector au avut loc deja tranzacții de o valoare impresionantă, 157 miliarde de USD (de la 16 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020), de peste două ori mai mare decât media celor cinci ani de dinainte de pandemie (71 miliarde de USD).
Totodată, activitatea M&A în sectorul energiei regenerabile aproape s-a triplat față de primul semestru din 2020, conducerile companiilor încercând să apeleze la tranzacții pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu ambițioase. Valoarea acestor tranzacții asociate considerentelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) a înregistrat un salt de la 35,7 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020 la 96,5 miliarde de USD în perioada similară a anului curent.
S1 2021 M&A în România
Activitatea de tranzacționare a revenit puternic în primul semestru al 2021, cu un total de 69[1] de tranzacții, reflectând o creștere de 19% față de aceeași perioadă a anului trecut. În pofida volumului mai mare de tranzacții, valoarea estimată a acestora a crescut cu doar 4%, la 1,1[2] miliarde USD, datorită unei scăderi de 12% – până la 13 milioane USD – a mediei ofertelor de dimensiuni sub 100 milioane USD. Cea mai mare tranzacție din această perioadă a fost achiziția NGY Propertiers Investment, proprietarul Hermes Business Campus, de către fondul de investiții Adventum Quantum, pentru 146 milioane USD. Achiziția Crucea Wind Farm, cu o capacitate de 108 MW, de către Hidorelectrica, prima tranzacție realizată de către o companie de utilități de stat în sectorul privat, reafirmă ritmul accelerat al tranziției către energia verde. Deși valoarea tranzacției nu a fost declarată oficial, surse din piață o estimează la aproximativ 120-160 milioane USD.
Deși au fost excluse din datele[3] noastre la calculul valorii M&A, merită menționate alte trei mari tranzacții în perioada analizată. În ianuarie, AmerisourceBergen Corporation a fost de acord să achiziționeze Alliance Healthcare, deținută de Walgreens Boots Alliance, cu operațiuni în nouă țări, inclusiv în România, pentru 6,47 miliarde USD. În aprilie 2021, un consorțiu al Aroundtown SA și CPI Property Group au convenit să achiziționeze restul de 49% din compania românească cotată la Londra Globalworth Real Estate Investment, pentru 0,9 miliarde USD, iar în mai, Glovo, aplicația de livrare a alimentelor, a achiziționat operațiunile Delivery Hero în regiunea Balcanică, inclusiv în România, pentru 208 milioane USD.
Investitorii strategici continuă să fie principalii jucători de pe piața românească de M&A, reprezentând 94% din tranzacții. Deși România a rămas o destinație investițională atractivă pentru străini, cu tranzacții cu investitori din afara României (31) reprezentând 45% din total, tranzacțiile domestice (34) au crescut cu 31% față de S1 2020 și au reprezentat puțin sub jumătate din toate tranzacțiile. Cei mai activi investitori au fost din SUA (6 tranzacții), Germania (3 tranzacții), urmați de cei din Ungaria, Franța, Italia și Irlanda cu câte 2 tranzacții fiecare.
Cele mai active sectoare după volumul tranzacțiilor au fost tehnologia (14 tranzacții), urmată de imobiliare (10), produse industriale (10), energie electrică și utilități (6) și asistență medicală (6). În ceea ce privește valoarea anunțată a tranzacției, sectorul energiei electrice și al utilităților a atras cea mai mare parte a investițiilor, urmat de imobiliare, piețele bancare și de capital, produse industriale diverse și tehnologie.
Se așteaptă ca piața românească de achiziții să rămână activă pentru restul anului 2021, oferind oportunități de accelerare a creșterii business-urilor, inclusiv acelea care decurg din volatilitatea economică cauzată de pandemie, care a lăsat unele companii în dificultate financiară. Activitatea de M&A va fi, de asemenea, condusă de necesitatea ca modelele de afaceri să se adapteze, în special în e-commerce și cele direct către consumatori, dar și de a implementa digitalizarea, economia verde și agenda legată de sustenabilitate. Lichiditatea din piață și costurile de finanțare favorabile vor sprijini și accelera aceste tendințe. Câștigătorii sunt și vor fi cei care au demonstrat rezistență și inovație în timpul pandemiei. În pofida acestui sentiment general pozitiv, factorul necunoscut rămâne modul în care va evolua pandemia în ultima parte a anului 2021.
S1 2021 Piețele de capital din România
În T2 ’21, capitalizarea companiilor românești cotate la bursă a depășit nivelul pre-pandemic cu cel mai mare IPO pe segmentul principal din ultimii trei ani. TTS, cel mai mare transportator român de pe Dunăre, a început să tranzacționeze începând cu 14 iunie, după vânzarea a 50% din acțiunile companiei pentru 70,5 milioane de USD.
Activitatea investițională la bursa locală a continuat tendința ascendentă și în T2 ’21. Datele privind piața indică o predilecție pentru obligațiunile corporative ca un nou instrument de investiții, cu 8 emisiuni de obligațiuni pentru un total de 357 milioane USD, BCR listând cea mai mare emisiune, de 244,7 milioane USD.
Segmentul alternativ, AeRO, a fost de asemenea foarte dinamic în acest al doilea trimestru. Au fost încheiate șase listări pentru un total de 15,9 milioane USD dintr-o gamă largă de sectoare, inclusiv: produse de lactate (Agroserv Mariuța și Bonas Import Export), vin (Vifrana), industria prelucrătoare (Raiko Transilvania și Simtel Team), IT (Firebyte Game) și agricultură (Agroland Agribusiness).
Lichiditatea bancară rămâne abundentă. Ratele interbancare s-au stabilizat, cu ROBOR 3M la aproximativ 1,5%, în scădere cu 70bps comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Împrumuturile au crescut cu două cifre, stocul de credite pentru populație și companii depășind 73,4 miliarde USD la 30 iunie, o creștere de 11,2% de la an la an. Creditele către companii au fost principalul motor al creșterii atât pentru împrumuturile denominate în RON, cât și pentru cele în valută, care au marcat o creștere anuală de 21,7%, respectiv 6,4%.
***
Analiza activității M&A pentru România, în semestrul 1 din 2021 a fost realizată de echipa de specialiști EY România formată din Peter Latos, liderul departamentului de Strategie şi Tranzacţii, Andrei Eftimie, Partener Asociat, Capital Debt Advisory, Europa Centrală și de Sud-Est, şi Florenţa Tudor, Senior Manager, M&A, Strategie şi Tranzacţii.
[1] Baza de date M&A a EY pentru România exclude tranzacțiile cu participații sub 15%.
[2] Include o estimare a valorii tranzacțiilor în care nu au fost dezvăluite anterior date de către părți sau acestea nu sunt disponibile în baze de date ale terților și/sau sunt raportate de surse media.
[3] Tranzacțiile internaționale care includ companii sau operațiuni în România care sunt incluse în numărul de tranzacții, dar sunt excluse din valoarea M&A în cazul în care alocarea valorii tranzacției nu este disponibilă.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor
Studiu EY: Tehnologia și analiza de date ameliorează semnificativ managementul riscurilor
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
-
În majoritatea sectoarelor din România, randamentele așteptate de investitori nu au prezentat fluctuații semnificative în cel de-al doilea trimestru din 2021, comparativ cu prima parte a anului
Costul capitalului a urmat o evoluție relativ stabilă în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, după tendința ușor crescătoare înregistrată în prima parte a anului, conform analizei sectoriale EY România.
Evoluția randamentelor solicitate de investitori este în continuare influențată de tendința principalilor indicatori macroeconomici, în contextul unei cereri de consum locale extinse care a urmat după cel de-al treilea val pandemic. Astfel, o contribuție semnificativă la avansul consumului în trimestrul al doilea al anului au avut-o bunurile de folosință îndelungată, vânzările de autovehicule, dar și bunurile complementare precum carburanții.
În prima parte a anului, evoluția macroeconomică a depășit așteptările investitorilor, odată cu redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA și China. În acest context, randamentele așteptate nu au înregistrat fluctuații majore pentru majoritatea industriilor analizate în cel de-al doilea trimestru al anului curent, așteptările de redresare a economiei fiind deja încorporate în valorile trimestrului precedent.
Analiza trimestrială a valorii de piață a companiilor se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului celui de-al doilea trimestru al anului 2021, recent publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.
„Perspectivele pozitive generate de relansarea economică, concomitent cu creșterea ratelor de vaccinare din regiune, au fost temperate de îngrijorările privind noile mutații ale SARS CoV-2 în trimestrul al doilea al anului 2021. Randamentele așteptate de investitori au rămas stabile pe fondul incertitudinilor legate de evoluția situației pandemice. Presiunile inflaționiste rămân o caracteristică a mediului macroeconomic actual, în contextul creșterilor susținute ale prețurilor combustibililor sau energiei electrice și a gazelor naturale, care s-au propagat la nivelul prețurilor materiilor prime la nivel global”, declară Ileana Guțu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.
În timp ce randamentele așteptate de investitori în sectorul IT au înregistrat o scădere, ajungând la un nivel similar cu finalul anului precedent, sectorul financiar a revenit pe o pantă ascendentă. Cea mai mare volatilitate a costului capitalului în ultimele 4 trimestre se remarcă în sectorul IT.
Atât în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, cât și în ultimii 5 ani analizați, sectoarele ale căror randamente înregistrează în continuare valori scăzute și au o evoluție relativ constantă rămân cele de materii prime și produse industriale, precum și cel al energiei și al telecomunicațiilor.
-
Tendința multiplicatorilor financiari variază între industriile analizate, comparativ cu evoluția crescătoare menținută în debutul anului 2021
În prima parte a anului 2021, evoluția ascendentă a multiplicatorilor financiari, susținută de creșterea piețelor bursiere, a fost generată în principal de așteptările investitorilor privind îmbunătățirea performanțelor companiilor.
Mediul incert, determinat la nivel global de progresul campaniilor de vaccinare, de apariția unor noi mutații virale și de creșterea numărului de îmbolnăviri, a dus în trimestrul al doilea la temperarea perspectivelor privind redeschiderea completă a economiei pe parcursul anului 2021. Totuși, eforturile guvernelor și ale băncilor centrale de susținere a economiilor generează în continuare oportunități pe care companiile sunt pregătite să le fructifice.
Sectoarele ai căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în a doua parte a anului curent sunt bunurile de larg consum și real estate – industrii dinamice, expuse la incertitudinea provocată de criza Covid-19, care au potențialul de a beneficia de pe urma relaxării măsurilor restrictive impuse pentru combaterea pandemiei. Relaxarea accesului la finanțare bancară, dezvoltarea segmentului industrial-logistic odată cu ascensiunea vânzărilor online, precum și redresarea activității de creditare au contribuit la dezvoltarea zonei de proprietăți imobiliare, conducând la perspective favorabile în anul curent.
Așteptările de revenire economică au fost întrecute în primul trimestru al anului, avansul Produsului Intern Brut înregistrând un ritm trimestrial de 2,8% care a influențat pozitiv și multiplicatorii aferenți sectorului financiar.
„Segmentul medical rămâne unul dinamic. Creșterea semnificativă a multiplicatorilor financiari la începutul anului a fost urmată de o scădere medie de 20% în trimestrul al doilea al anului curent. Valori scăzute ale multiplicatorilor financiari au fost observate și în sectorul IT, fiind remarcată o tendință descrescătoare în trimestrul al II-lea 2021”, concluzionează Ileana Guțu.
Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modeling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial.
Despre Instrumentul de analiză sectorială:
Instrumentul oferă estimări despre evoluția randamentului, dar și despre valoarea relativă în 10 sectoare, pe baza datelor înregistrate începând cu 30 septembrie 2015 până în prezent (30 iunie 2021). Randamentul fiecărui sector a fost estimat prin determinarea costului capitalului propriu (pentru sectorul de servicii financiare) și al costului mediu ponderat al capitalului (pentru celelalte sectoare analizate). Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.
Valoarea relativă a fiecăruia dintre sectoarele analizate a fost estimată prin cuantificarea multiplicatorilor financiari, care reprezintă indicatori de evaluare folosiți pe scară largă pentru evaluarea companiilor.
Conform principiului că active similare sunt vândute pe piață la prețuri similare, prin utilizarea unor multiplicatori rezultați dintr-o analiză a unui grup de companii comparabile și aplicarea asupra unor indicatori specifici companiei subiect, se poate obține valoarea acesteia, dintr-o perspectivă de piață. Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.
Analiza este fundamentată pe prelucrări de date generate de baza de date S&P Capital IQ și are în vedere un eșantion de companii listate reprezentative din Europa (inclusiv România), aferente fiecărui sector analizat, așa cum sunt acestea clasificate de către sursa citată. Mai multe detalii despre sectoarele analizate și principalii jucători din cadrul fiecăruia sunt disponibile aici.
De avut în vedere:
- Prezentul exercițiu nu a inclus o analiză de lichiditate și nici o analiză privind caracteristicile individuale (ex: mărimea companiei, nivelul veniturilor) ale fiecărei companii din grupul de comparabile utilizat. Criteriile pe baza cărora a fost realizată selecția au în vedere regiunea geografică și încadrarea sectorială, așa cum este aceasta prezentată în baza de date utilizată (S&P Capital IQ).
- Ratele de actualizare fundamentate nu cuprind prime specifice (de ex. prima pentru mărimea companiei subiect), întrucât prezenta analiză este sectorială și nu o analiză individuală, specifică unei companii anume. Această primă poate fi aplicată, dacă este cazul.
- Nivelurile costului capitalului prezentate sunt exprimate în euro. Pentru a asigura o comparabilitate a datelor, cât și corectitudinea calculului, acestea ar trebui aplicate unor fluxuri de numerar exprimate în aceeași monedă.
- În aplicarea multiplicatorilor trebuie luat în considerare faptul că nu există două companii identice, acestea fiind diferențiate de multiple caracteristici individuale. Astfel, abordarea ar trebui aplicată ținând cont de acest aspect cu ajustările necesare, dacă este cazul. De asemenea, în aplicarea multiplicatorilor este foarte relevant indicatorul financiar al companiei la care se aplică (de ex. venituri, EBITDA). Pentru a avea o perspectivă clară și cât mai aproape de realitate, indicatorul ar trebui să fie unul normalizat, adică să reflecte un nivel pe care compania se așteaptă să îl poată realiza în mod constant.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Piața de fuziuni și achiziții din România (M&A – mergers and acquisitions) a înregistrat 54 de tranzacții în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu 42, în aceeași perioadă din 2020. Deloitte estimează valoarea totală a pieței pentru tranzacțiiile cu valoare comunicată și necomunicată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au fost de 485 de milioane de euro. Pentru comparație, valoarea totală a pieței în prima jumătate a anului 2020 a fost de 1-1,2 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au însumat 572 de milioane de euro.
„Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei și cele care s-au adaptat și au dezvoltat noi tehnologii pentru a-și menține sau îmbunătăți rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele și sănătatea. Din ce în ce mai mulți investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziționeze, așa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde și de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile. Anul 2021 arată promițător din punctul de vedere al activității de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Patru tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate în prima jumătate a anului, similar cu acceași perioadă a anului 2020.
„Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, piețele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidități a piețelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situație dinamică în domeniul M&A. Ne așteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creșterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.
Cele mai mari tranzacții din prima jumătate a anului 2021 au fost:
- Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziționat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro;
- achiziționarea de către Glovo a operațiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro;
- fondul de investiții Adventum a achiziționat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro;
- preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm și Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.
Cele mai active sectoare după numărul de tranzacții au fost imobiliarele (inclusiv construcțiile), tehnologia și serviciile financiare. Împreună, acestea au generat 24 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie și servicii financiare.
Piața de fuziuni și achiziții din România în primele șase luni ale anului 2021:
- valoarea de piață pentru tranzacțiile cu valoare comunicată: 485 de milioane de euro;
- valoarea de piață estimată (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 1,2-1,4 miliarde de euro;
- număr tranzacții cu valoare comunicată: 15;
- valoarea medie de tranzacție (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 32,4 milioane de euro.
* Notă: pentru grafic au fost luate în considerare doar tranzacțiile cu o valoare comunicată de peste 5 milioane de euro, iar mega tranzacțiile (mai mari de 500 de milioane euro) au fost excluse. Informațiile sunt colectate din surse publice și actualizate cu valorile tranzacțiilor rezultate din cele mai recente informații disponibile.
Deloitte România coordonează o practică M&A multidisciplinară, cu o abordare holistică, ce include linii de business precum Consultanță M&A, Servicii Suport Tranzacții, Consultanță Fiscală și Consultanță Juridică. Astfel, echipele de profesioniști Deloitte pot acoperi toate aspectele relevante ale unei tranzacții.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business
Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanță sporită regimului investițiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieței comune, dar și pe cele ale statelor membre, și a menține, astfel, siguranța națională și ordinea publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziția statelor membre un mecanism de examinare a investițiilor străine care să determine măsura în care acestea amenință sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislațiile naționale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a încurajat membrii să își protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferențele în transpunere și de nivelul restricțiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalități suplimentare și, în consecință, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacții și, implicit, la descurajarea investitorilor supuși noilor proceduri.
Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabilește cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investițiilor străine directe în UE din perspectiva siguranței și ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea și Comisia Europeană, și se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerințe pentru statele membre care doresc să mențină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel național.
Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislațiile naționale
În cadrul procesului de transpunere, autoritățile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituției responsabile cu examinarea investițiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancțiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii și chiar la categoriile de investitori străini vizați de noile cerințe. În consecință, anumite state au introdus în legislația națională criterii mai stricte de intrare pe piață a investitorilor străini, ca măsură de protecție pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităților de examinare a investițiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exercițiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) și, în unele cazuri, nulitatea tranzacției astfel implementate.
Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricții suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile inițial până la finalul anului și extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricțiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara țării, nu doar din afara Spațiului Economic European (SEE) și Elveția, așa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacții care fac obiectul examinării de către autoritatea națională. O situație similară întâlnim și în Slovenia, potrivit analizei „Foreign Direct Investment in CE” realizate de rețeaua Deloitte Legal în 12 țări din regiune. Și această țară a adoptat regulamentul european cu restricții suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte țări au impus restricții temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).
În România, autoritățile au elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deși termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituția responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investițiile străine și cu coordonarea comisiei care va examina investițiile va fi Consiliul Concurenței (situație regăsită și în alte țări, în timp ce anumite state au decis ca instituția responsabilă să fie ministerul de finanțe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naționale pe probleme strategice, comitete și organizații special constituite).
Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?
Noile reglementări privind avizarea investițiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investițiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacții și vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacțiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanții a 11 instituții), iar această cerință se adaugă celor potențial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investițiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar și pentru tranzacțiile supuse notificării Consiliului Concurenței ca urmare a realizării unei concentrări economice.
În alte țări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacțiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.
Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislația națională. Acesta pornește în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalități suplimentare pentru implementarea tranzacției, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacției, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.
În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internațional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea și efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacții. Pentru România, care, tradițional, întâmpină dificultăți în atragerea investițiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.
[divider height=”30″ line=”1″]
Material de opinie semnat de Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
- Sectorul IT și cel al telecomunicațiilor au înregistrat valori minime ale costului capitalului la finalul anului 2020
- Sectorul bunurilor de consum a fost cel mai afectat de fluctuațiile din piață
Costul capitalului a urmat o tendință descrescătoare în ultimul trimestru din 2020 pentru majoritatea industriilor, după fluctuațiile înregistrate în prima parte a anului trecut, conform analizei sectoriale EY România.
Analiza trimestrială a valorii de piață a companiilor se bazează pe datele financiare pentru anul trecut, recent publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare de activitate din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.
“Pentru majoritatea industriilor analizate, perspectiva unor programe de relansare economică și a unor scheme de fonduri nerambursabile a redus volatilitatea din piață și a determinat ca randamentele așteptate de investitori să fie similare celor observate anterior crizei provocate de Covid-19”, declară Ileana Guțu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.
Sectorul bunurilor de consum, unul dintre sectoarele cele mai expuse la incertitudinea provocată de criza Covid-19, a înregistrat cele mai mari fluctuații ale costului capitalului pe parcursul anului 2020. Dacă după primul semestru al anului piața indica o creștere a costului capitalului pentru această industrie de peste 2 puncte procentuale, comparativ cu începutul anului, luna decembrie 2020 a arătat indicatori comparabili cu aceeași perioadă a anului 2019.
Sectorul proprietăților imobiliare, precum și cel de IT au înregistrat creșteri accelerate ale randamentelor așteptate de investitori în prima parte a anului 2020, urmate de scăderi semnificative în trimestrele III și IV 2020.
Astfel, prin comparație cu ultimii cinci ani acoperiți de analiza EY România, la finalul anului 2020, sectorul IT și cel al telecomunicațiilor au atins valori minime ale costului capitalului, marcând gradul de adaptabilitate al acestor sectoare la noul mediu de afaceri. Nivelul atins de cele două industrii în decembrie 2020 se situează cu aproximativ 0,5 – 1,5 puncte procentuale mai jos față de perioada anterioară crizei provocate de pandemie (decembrie 2019) și cu 2 – 3 puncte procentuale sub valorile maxime înregistrate până acum (iunie 2020).
Atât în trimestrul al IV-lea 2020, cât și pe toată perioada analizată (5 ani), sectoarele ale căror randamente înregistrează valori scăzute și au o evoluție relativ constantă rămân cele ale materiilor prime și produselor industriale, precum și cel al energiei.
- Tendința ascendentă a multiplicatorilor financiari în a doua parte a anului 2020 indică revenirea și normalizarea pieței
Dacă în prima parte a anului 2020 evenimentele au determinat o stagnare a pieței prin amânarea tranzacțiilor, multiplicatorii financiari pentru toate industriile fiind la minime istorice, finalul anului a reflectat un reviriment al pieței.
Începând cu trimestrul al III-lea 2020, optimismul investitorilor a revenit, iar multe tranzacții au fost reluate. Activitatea de pe piața de fuziuni și achiziții a continuat să crească în trimestrul al IV-lea 2020, iar interesul pentru viitoare investiții și nivelul de lichiditate din piață pot deschide orizonturi pentru noi oportunități și în 2021.
“Companiile cu o poziție financiară istorică stabilă au beneficiat în mod particular de contextul actual al pieței. Investitorii sunt dispuși să plătească suplimentar pentru acele companii care au avut resursele să depășească cu bine șocul inițial provocat de debutul pandemiei, care au un plan de afaceri sustenabil și o poziție bilanțieră robustă. Pentru majoritatea industriilor, multiplicatorii de piață se situează la un nivel comparabil cu finalul anului 2019”, spune Ileana Guţu.
Revenirea din a doua jumătatea a anului 2020 generează valori ridicate ale multiplicatorilor financiari din sectorul serviciilor medicale și cel al proprietăților imobiliare, marcând gradul de oportunitate și de atractivitate al acestor piețe.
O evoluție ascendentă constantă și susținută poate fi observată pentru sectorul IT pe toată perioada analizată, iar restricțiile cauzate de Covid-19 au contribuit la accelerarea creșterii cererii pentru active și soluții digitale.
“Având în vedere contextul generat de pandemia Covid-19, ne așteptăm ca investitorii să fie și mai mult interesați de evoluția sectoarelor și de valoarea de piață actualizată a companiilor. Instrumentul dezvoltat de echipa EY oferă estimări utile atât investitorilor interesați, cât și reprezentaților companiilor pentru dezvoltarea și convertirea viziunii strategice a acestora în planuri concrete”, concluzionează Ileana Guțu.
Dezvoltată de echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modeling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România, analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial.
[divider height=”30″ line=”1″]
Ileana Guțu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
[divider height=”30″ line=”1″]
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
- 98% dintre investitorii instituționali evaluează performanța non-financiară din raportările companiilor
- performanța non-financiară a companiei a jucat un rol decisiv pentru 91% dintre investitori în luarea deciziilor de investiții în ultimele 12 luni
- 75% dintre respondenți consideră utilă existența unor planuri solide ale organizației în privința riscurilor climatice
Investitorii instituționali evaluează tot mai adesea performanțele companiilor incluzând factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG), se arată în cea de-a cincea ediție a studiului EY dedicat Schimbărilor Climatice și Sustenabilității (CCaSS), la care au participat 298 de investitori din toată lumea.
Marea majoritate a investitorilor (98%) spun că evaluează performanța non-financiară din raportările companiilor, 72% dintre ei declarând că această evaluare este metodică și structurată. Este un salt substanțial față de ediția precedentă a studiului, realizată în 2018, când procentul celor care declarau că folosesc o evaluare structurată a performanțelor non-financiare a fost de 32%.
Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România, a spus: “Într-o epocă în care investitorii pun în balanță rezultatele financiare pe termen scurt și obiectivele companiei pe termen lung, este esențial ca organizațiile să acorde mai multă atenție performanței non-financiare. Factorii ESG (environmental, social and governance/ mediu, social și guvernanță) devin din ce în ce mai importanți în gestionarea investițiilor, astfel încât informațiile privind ESG cresc în relevanță în raportări. Tocmai de aceea ne bucurăm să observăm faptul că în ultima perioada mediul de afaceri din România a început să ia în considerare aspectele de mediu, sociale și de guvernanță, conștientizând că acestea pot avea un rol major în succesul pe termen lung al organizației.”
Faptul că factorii ESG încep să joace un rol tot mai important în deciziile investitorilor, responsabilizează într-o măsură tot mai mare companiile. Investitorii au declarat că performanța non-financiară a jucat un rol esențial în procesul de luare a deciziilor în ultimele 12 luni (91%), fie în mod frecvent, fie ocazional. Procentul investitorilor care au declarat că acest lucru se întâmplă frecvent a sărit la 43%, de la 34% în 2018.
În special schimbările climatice reprezintă un factor semnificativ în procesul decizional al investitorilor, 73% menționând că vor dedica un volum semnificativ de timp și atenție evaluării implicațiilor riscurilor asociate schimbărilor climatice atunci când vor lua decizii privind alocarea și selectarea activelor.
Mathew Nelson, lider EY Global Climate Change and Sustainability Services, a declarat: „Se rescriu regulile piețelor de capital, ceea ce are un impact asupra factorilor care influențează investitorii, într-un moment în care aceștia direcționează capital în sprijinul revenirii economice. Observăm că, în loc să se replieze spre modelele de performanță pe termen scurt, investitorii instituționali se concentrează asupra creării de valoare pe termen lung și sunt mai exigenți în ceea ce privește evaluarea performanței companiilor sub aspectul factorilor ESG”.
Creșterea discrepanțelor în privința performanței ESG
Studiul a identificat, de asemenea, o discrepanță tot mai mare între atenția sporită acordată de investitori evaluării performanțelor ESG și disponibilitatea și soliditatea datelor non-financiare standardizate și riguroase raportate de companii.
Proporția investitorilor nemulțumiți de raportările privind riscul de mediu a sărit la 34%, de la 20% în 2018. În același timp, procentajul respondenților care consideră necorespunzătoare raportarea companiilor privind riscurile sociale și de guvernanță care le-ar putea afecta modelul de afaceri a crescut la 41% (de la 21% în 2018) și, respectiv, la 42% (de la 16%).
Întrebați despre aspectele problematice legate de utilitatea și eficacitatea actualelor raportări ESG, 46% dintre investitori au identificat drept principală problemă discrepanța dintre raportarea ESG și informațiile financiare tradiționale. Se adaugă lipsa informațiilor în timp real (41%) sau a informațiilor despre cum creează compania valoare pe termen lung (41%), precum și absența raportărilor prospective (37%) și lipsa de atenție pentru aspectele materiale care contează cu adevărat (37%).
Mathew Nelson a declarat: „Menținerea discrepanței între așteptările emitenților și cele ale investitorilor reprezintă o problemă semnificativă. Având în vedere transformările care au loc, este tot mai important ca investitorii să aibă încredere în informațiile privind performanța non-financiară. Pentru a evalua în mod eficace raportările ESG, investitorii au nevoie de date non-financiare standardizate și riguroase, susținute de structuri, examinări și controale corespunzătoare”.
Investitorii doresc o evaluare independentă a performanței ESG
Studiul EY arată un apetit crescut al investitorilor pentru evaluarea independentă a performanțelor ESG, trei sferturi dintre respondenți (75%) adăugând că ar fi utilă confirmarea solidității planurilor organizației în privința riscurilor climatice. De asemenea, respondenții consideră foarte necesară consolidarea gradului de încredere în raportările despre investițiile verzi, 82% declarând că ar fi utilă confirmarea independentă a impactului investițiilor ecologice.
Mathew Nelson a menționat: „Din raportările despre performanțele ESG lipsesc, în general, sistemele și controalele riguroase care caracterizează raportarea financiară. Drept urmare, investitorii și companiile nu pot garanta exactitatea și fiabilitatea rapoartelor non-financiare. Stabilirea unor practici de guvernanță eficace și auditul proceselor non-financiare vor ajuta la construirea încrederii și transparenței.
În general, aceste concluzii arată că abordarea amenințărilor stringente de mediu și datorate schimbărilor climatice este mai importantă ca oricând pentru investitori. Deși multe dintre companii se confruntă acum cu criza COVID-19, cele cu funcții solide în domeniul sustenabilității, care se concentrează pe succesul lor pe termen lung, vor avea mai multe șanse să își revină după încheierea crizei și să ofere valoare pe termen lung”.
Pentru alte opinii și informații de ultimă oră cu privire la schimbările climatice, sustenabilitate și raportarea non-financiară, vă invităm să vizitați noul EY Sustainable Impact Hub.
[divider height=”30″ line=”1″]
Despre studiu
Cum va modela viitorul performanțele ESG? este al cincilea studiu consecutiv, la care au participat 298 de investitori globali din toată lumea, printre care s-au numărat directori generali, directori de IT, directori operaționali, analiști financiari și administratori de portofolii, care și-au exprimat opiniile privind disponibilitatea și calitatea informațiilor non-financiare raportate de companii și despre modul în care și dacă utilizează aceste informații atunci când iau decizii de investiții. Studiul și interviurile aprofundate cu respondenții au fost realizate în februarie 2020 de către Longitude. Respondenții acestui studiu reprezintă factori de decizie de nivel înalt în ceea ce privește investițiile, iar 32% dintre respondenți lucrează în cadrul unor instituții cu active administrate în valoare de cel puțin 10 miliarde de USD.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Comisia Europeană prelungește valabilitatea ajutoarelor de stat
Un salariu minim decent – o nouă politică a Uniunii Europene
Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19
Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
România are o șansă unică de a primi mai multe investiții străine în perioada următoare, de fapt relocări de afaceri din regiunea Asiei sau chiar din SUA.
„Relocările” din teritorii mai îndepărtate în Uniunea Europeană ar avea avantajul „afilierii” noilor afaceri la piața unică europeană unde sunt totuși prevederi legislative similare pentru toate afacerile și unde sunt binecunoscute regulile jocului (deși în mod clar din punct de vedere al costurilor se prea poate să nu renteze). Însă tocmai asta spun și studiile experților de lunile și anii anteriori, se va pune din ce în ce mai mult accentul pe rezistența parteneriatului și a lanțului creator de valoare din cadrul grupului, precum și pe sustenabilitatea afacerilor, în timp ce focusul pe costuri mici va scădea (atunci când poate însemna riscuri mai mari).
De ce ar alege investitorii România și nu țările de origine sau alte țări din regiune?
În primul rând, investitorii vor alege să optimizeze costurile aferente investiției și în același timp să beneficieze de toate avantajele afilierii la piața unică europeană. Dacă vor avea de ales între România și Germania, iar costul investiției va prima, atunci România va fi destinația aleasă (bineînțeles depinde și cât de strategică este investiția, precum și cât de important este costul de transport, dacă este cazul).
În al doilea rând, nivelul taxelor atrage cu siguranță investitorii. În România taxele sunt încă mici spre foarte mici dacă ne comparăm cu Vestul Europei și similare cu cele ale țărilor din regiune.
În plus, România beneficiază de prevederile Directivelor Europene care ajută companiile să „urce” dividendele, dobânzile, redevențele fără impozit înapoi la firmă mamă. Astfel că, acestea sunt încurajate practic să obțină un nivel al profitului cât mai mare în România, ceea ce înseamnă o bază impozabilă mai mare în România și în consecință un buget de stat mult mai robust.
Deși nu reprezintă unicul motiv al investiției, nivelul taxelor este o componentă importantă în alegerea deciziei de a investi.
De ce ar alege investitorii România și nu Bulgaria, de exemplu, care are un nivel similar sau chiar mai scăzut al taxelor?
Aici intervine rolul guvernului, dar și al nostru, al tuturor.
Nivelul redus al costurilor și al taxelor nu este suficient pentru atragerea de investiții. În schimb, aceste aspecte corelate cu investiția în educație, sănătate, infrastructură pot juca un rol extrem de pozitiv în dezvoltarea noastră a tuturor (deși pe termen lung, investiția în educație, sănătate și infrastructură va însemna fără dubiu o creștere de taxe).
Activitățile cu valoare adăugată mare (de exemplu, serviciile IT, serviciile de cercetare-dezvoltare, producția), care atrag de regulă investiții importante și care au o contribuție semnificativ superioară în PIB spre deosebire de activitățile cu valoare adăugată redusă (cum sunt, de exemplu, serviciile de procesare lohn) se bazează în principal pe o forță de muncă educată, sănătoasă și pe o infrastructură dezvoltată.
În concluzie, ceea ce poate face guvernul este să prioritizeze sănătatea, educația și infrastructura.
Ce poate face fiecare dintre noi?
Să fie conștient că educația și sănătatea sunt componente cheie ale unui viitor mai bun, să investească în educația și sănătatea copiilor, să își facă treaba foarte bine în domeniul lor de activitate.
Ce pot face eu ca specialist fiscal și de prețuri de transfer?
Să informez clienții noștri sau firmele interesate de realizarea de investiții în România despre avantajele investiției în România – nivelul taxelor din România comparativ cu alte jurisdicții fiscale, precum și despre directivele de care beneficiază societățile române.
Să recomand clienților noștri să reducă riscurile fiscale în România prin realizarea unor profituri de piață sau chiar mai mari având în vedere directivele europene care fac foarte avantajoasă plata de dividende / redevențe către țări din Uniunea Europeană.
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing
Despre Cabot Transfer Pricing
De zece ani, Cabot Transfer Pricing este una dintre firmele de consultanță fiscală specializată în prețurile de transfer cu o creștere rapidă pe piața din România. Cu o echipă alcătuită din 5 profesioniști competenți, compania deservește un portofoliu de mai mult de 300 de societăți – filiale ale unor grupuri locale sau multinaționale. Află mai multe pe www.cabot-tp.ro.
Despre Alina Andrei
Alina Andrei este consultant fiscal și fondator al societății de consultanță Cabot Transfer Pricing și are o experiență de 12 ani în domeniul fiscal și de 11 ani în domeniul prețurilor de transfer. Alfă mai multe pe Linkedin.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19
Sănătatea și bunăstarea ocupanților în clădirile de birouri
Gabriela Streza, Valoria: Digitalizarea, un element esențial în vânzările B2B
EY România: „Amnistia fiscală, un moment zero în raporturile cu administrația fiscală”
Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Rolul unui director general nu se mai limitează doar la buna gestionare a companiei. Globalizarea reformulează definiția rolului acestuia și îi extinde directorului general zona de acțiune.
În față provocărilor provenite din mediul de afaceri, investitorii și consiliile de administrație susțin tot mai puternic acțiunile directorilor generali. Motivul? Directorul general are răspunderea rezultatelor, iar în mediul de afaceri impactat de o transformare accelerată decizia trebuie să fie luată rapid.
Consecința? Extinderea responsabilităților directorului general. De multe ori însă, directorii generali sunt mai conservatori și nu-și asumă răspunderea rolului extins pe care investitorii și consiliile de administrație li-l dau. Dacă nu au legătură directă cu obiectul de activitate al companiei pe care o conduc, pentru mulți dintre directorii general probleme ca protejarea mediului sau cauzele sociale sunt percepute ca fiind departe de zona lor de responsabilitate.
Implicarea directorului general în construirea relației cu investitorii și cu consiliul de administrație este necesară pentru ca acesta să le înțeleagă așteptările și să ajungă la un consens cu toți factorii implicați cu privire la ariile de focus ale companiei.
Motivul disconfortului pe care îl are directorul general în relația cu aceștia se referă la reconcilierea dificilă a opiniilor uneori contradictorii ale acestora, dar și la cerința de implicare tot mai mare pe care aceștia o doresc de la el în rezolvarea unei multitudini de provocări generate de mediul de business în continuă schimbare.
În acest context diferit de afaceri, spre surprinderea directorilor generali, investitorii și consiliul director susțin luările de poziție ale acestora pe chestiuni sistemice ce privesc cadrul de reglementare al industriei în care își desfășoară activitatea compania, precum și deciziile la nivel macro, luate în ministerele de resort sau în forurile profesionale.
Directorii generali din generația X (1965-1980), obișnuiți să fie cumpătați în luările de poziție publice ca să nu influențeze negativ indicatorii bursieri sau să facă ulterior management de criză, se auto-cenzurează și ajung să nu spună nici ceea ar putea ajuta compania și mediul în care operează. Însă, generația Y a directorilor generali (1981-2000) comunică direct și deschis, chiar și în rețelele socializare, și au lejeritatea prezentărilor în public. Generația X a directorilor generali caută adevărul, pe când generația Y privilegiază autenticitatea și etica.
Generațiile directorilor generali se schimbă și pentru că generația investitorilor și a membrilor consiliilor de administrație se schimbă. Generația X a directorilor generali este mai precaută pentru că, inițial, mediul lor investițional și de conducere era unul mai conservator. Această generație are deci un model de leadership mai conservator, cu o puternică viziune unificatoare, o guvernanță și cultură corporativă robustă care să nu deranjeze factorii de reglementare chiar și când aceștia sunt abuzivi.
Predominant prezentă în industria tech, generația Y a directorilor generali este mai extrovertă în relația cu investitorii și ceilalți factori interesați. Chiar dacă nu au o cultură de business la fel de solidă ca cei din generația X, directorii generali ai generației Y sunt mai bine conectați la dinamică mediului de business transformat de tehnologie. Învață repede, comunica în timp real, decid rapid pentru că și cei care formează consiliul de administrație al companiei lucrează agil și-i imputernicesc repede. Au puncte de vedere și le afirmă, se organizează în clustere și propun soluții de reglementare și stimulare a industriei de pe poziția arhitecților acestei noi lumi. Generația X are o moștenire, generația Y are o misiune.
În concluzie
Absența permisiunii explicite a factorilor implicați că directorii generali să vorbească sau să acționeze nu suspendă importantă colaborării sau a alinierii opiniilor. Importantă unui parteneriat între directorii generali și consiliul de administrație contează pentru implicarea acestora în chestiunile ce schimbă mediul de afaceri.
Țînând cont de creșterea importanței rezolvării sustebabile a provocărilor că imperativ de creștere a companiei, directorilor generalii le revine asumarea unui rol extins în cadrul propriilor companii. Capacitatea de a alinia parțile interesate ale unei companii la un anumit curs de acțiune într-o lume caracterizată de volatilitate și complexitate, trebuie să devină parte din noul ADN al directorului general.
Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta
Volumul investițiilor imobiliare din România a depășit 585 milioane de euro, în primele nouă luni, arată cel mai recent raport de research al CBRE, lider global și național al pieței de consultanță imobiliară.
Astfel, piața de birouri a atras peste jumătate din investiții, București și Cluj-Napoca fiind cele mai dinamice orașe, cu aproape 90% din volumul tranzacționat.
„Am încercat să privim lucrurile de la nivel regional la cel local, pentru că ce se întâmplă în România este rezultat al pieței regionale, unde s-au tranzacționat 8,6 miliarde de euro, pentru că, comparativ cu 2018, volumul reprezintă 70%. Anul trecut s-au tranzacționat 12,5 miliarde de euro”, a punctat Daniela Boca, Head of Research în cadrul CBRE.
„Cifrele pentru primele nouă luni arată că România este cea mai competitivă țară din Europa Centrală și de Est. Spre exemplu, pe sectorul de birouri, yield-ul (randamentul anual al investiției) este de 7%, în timp ce valoarea chiriilor este la un nivel de 18,5 euro/mp/lună. România atrage tot mai mult atenția unor noi investitori, care doresc să intre pe piața locală, precum și nume noi pe piața de închirieri de spații de birouri, ceea ce ne face încrezători cu privire la potențialul pieței imobiliare în 2020”, a mai explicat Daniela Boca.
La nivelul Europei Centrale și de Est, piața de investiții imobiliare a atins valoarea de 8,6 miliarde de euro în primele trei trimestre. Polonia s-a menținut lider pe piața de investiții la nivel regional, cu o pondere de circa 50% din total, în timp ce România are o pondere stabilă de 7%, cu potențial de creștere în următoarele luni.
„Deși încercăm să ne comparăm, este o altă structură; trebuie să ținem cont că dezvoltările de clasă au avut loc acum 20 de ani. În câțiva ani sperăm să ne apropiem tot mai mult. Dacă lucrurile merg cum trebuie, ponderea României va ajunge la 8% din cea regională.”
La rândul său, Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE Romania, a subliniat că România are un avantaj major în contextul de investment, pentru că „suntem o țară competitivă.”
„Noi avem un avantaj major în contextul de investment, pentru că suntem o țară competitivă. Pentru noi, e un beneficiu că suntem o țară ieftină. Dacă în Praga produsele sunt mult mai scumpe, observăm lichiditate și active din partea țărilor mai scumpe, care își duc atenția către România. Cumva, România a reușit să atragă și pe piața de office, și de industrial și de retail.În primele 9 luni ale anului, în România s-au tranzacționat aproape 600 milioane de euro; estimăm că vom atinge pragul de 1 miliard”, a spus el.
În ceea ce privește zona de tranzacționare, acesta a precizat că din volumul de investiții de 585 milioane de euro, 60% au fost în București, 29% în Cluj-Napoca și 11% în alte orașe secundare.
„Ce s-a întâmplat din punct de vedere al zonei? Avem o surpriză: Clujul urmează Bucureștiului în ceea ce privește partea de tranzacționare investment. Estimăm că, pe lângă Cluj, vor apărea și alte orașe pe această listă, care vor prelua o pondere din volumul tranzacțional; rămâne de văzut dacă va fi Timișoara, Iași sau Brașovul. Avem potențial de creștere și oamenii sunt deschiși să vină (n.r – în România)”, a mai spus Gijs Klomp, în cadrul unei conferințe de presă.
Din punct de vedere al profilului cumpărătorilor, investitorii locali au rămas cei mai activi în primele nouă luni, cu 33% din totalul investițiilor, urmați de fondurile sud-africane, cu 30% și de investitorii americani, cu 12%.
„Vedem din ce în ce mai mulți investitori locali. Nu depindem strict de lichiditate din afară; avem o bază, rulăm foarte mulți bani locali. Primele nouă luni au rămas similare; volumul mediu a rămas similar cu cel din 2018, dar dacă se vor încheia toate tranzacțiile, valoarea medie o va depăși pe cea de anul trecut”, a mai spus Gijs Klomp.
„Intrarea pe piața din România a unor nume noi în primele nouă luni, precum White Star, Indotek și Morgan Stanley, a transmis un mesaj foarte pozitiv în rândul investitorilor interesați de România. Ne așteptăm ca în 2020 să vedem și alte companii care vor face primul pas în România și ne bucurăm să avem deja discuții în acest sens”, a mai punctat el.
În ceea ce privește produsele tranzacționate, piața de birouri au rămas în centrul atenției, atrăgând 50% din investiții, fiind urmată de sectorul de retail cu 27% și de industrial, cu 9% din volumul tranzacționat.
„Ce îi interesează pe investitori? Birourile, dar să existe un sector tradițional pentru intrare în piață. Tot timpul, piața de birouri va fi primul beneficiar care vine în România. Industrial: este un mega-trend care se vede de câțiva ani în toată lumea. Retail – în Europa Centrală (Cehia, Ungaria), dar acum e foarte nepopular în SUA, în Occident (din cauza online-ului). Piețele din Europa și Centrală pe retail sunt în creștere. Suntem singura piață din Regiune care nu mai e la fel de scumpă ca în 2007. Atunci piața era foarte mică; era o piață locală. Acum avem multe firme internaționale. Atunci, nivelul de chirie era mult mai înalt. Acum e mai bine, ca piață, decât atunci. E un avantaj dublu față de 2007. Cred sincer că față de 2007 nu a fost niciodată atâta atenție față de România, jucători internaționali sunt atrași în România”, a mai declarat Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE România.
Cu toate acestea, există o serie de elemente care le stârnesc îngrijorări investitorilor: corupția, guvernanța (cum funcționează sistemul de management al țării), infrastructura (este prima experiență când un investitor intră în România), demografia (ce e în general o problemă în Europa Centrală și de Est este că populația este în scădere).
„Dacă eu vreau să cumpăr un mall, un risc este să se construiască un altul lângă mine – în Occident există norme care interzic. Era bine ca și Guvernul să reglementeze puțin piața.”