-
66% dintre investitori plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România în următoarele 12 luni (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020
-
București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași, cele mai atractive destinații din România pentru investiții străine
-
Infrastructura, strategia de gestionare a crizelor și nivelul de adoptare a tehnologiilor, principalii factori urmăriți de investitori
Pandemia provocată de COVID-19 a afectat investițiile străine directe (ISD) în întreaga lume. În 2020, investitorii au fost interesați de modul în care a fost gestionată pandemia în țările de destinație, pe lângă stabilitatea socială și politică, oferta de forță de muncă și competitivitatea țării în materie de costuri. În România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacitățile României în sectorul IT, proiectele de logistică și proiectele de dezvoltare în comerțul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieței din România.
„România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021, însă provocarea nu este încă depășită. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendințelor economice globale, provocând modificări ale planurilor investiționale și schimbând factorii pe care liderii de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinațiile de investiții. Pentru a genera o creștere economică durabilă și sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinație de investiții stabilă și atractivă”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondați (75%) au declarat că planurile lor de investiții pentru 2021 nu mai sunt influențate de pandemia provocată de COVID-19, în timp ce doar 5% consideră că investițiile lor sunt încă afectate de pandemie. Prin comparație, în 2020, 43% dintre investitori au declarat că au fost influențați de reacția locală la pandemie. Rolul central al acestei crize se reduce constant și atenția se mută asupra schimbărilor structurale generate, precum și asupra noilor factori care prevalează în procesul decizional în privința investițiilor.
În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondați plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020. Infrastructura (52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum și nivelul general de adoptare a tehnologiilor (30%) sunt indicați drept principalii factori urmăriți de investitori atunci când analizează posibilitatea de a investi în România.
Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va crește după pandemie, iar principalele priorități ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului (33%) și creșterea calității produselor și a valorii adăugate a serviciilor (31%).
Investițiile străine directe în România în vremea pandemiei provocate de COVID-19
În 2020, în concordanță cu piața europeană în general, sectorul software și servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piață de 32%. Sectorul comerțului cu ridicata, comerțului cu amănuntul și distribuției s-a clasat al doilea, cu o cotă de piață de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria electronicelor.
Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediția studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanțială (de 10% a cotei de piață). Cu toate acestea, a reușit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piață (408).
Orașele mari atrag cele mai multe investiții, iar logistica reprezintă o oportunitate de creștere
Cinci mari orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași) reprezintă destinația pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferința investitorilor străini pentru localități dezvoltate, de mari dimensiuni.
În ceea ce privește tipurile de proiecte de investiții, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunțate pentru 2021. Proiectele de vânzări și marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini față de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenți.
Cele mai atractive regiuni pentru investiții
Bucureștiul reprezintă principala destinație a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intențiile de investiții indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum și regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privința ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.
5 pași spre îmbunătățirea atractivității României:
- Prioritizarea transformării digitale: Transformarea digitală pare să fie o temă comună și stringentă pentru investitorii din toată lumea. Resursele asociate cu tehnologia influențează de ceva timp destinațiile unde investitorii aleg să își extindă sau să își stabilească operațiunile, dar acești factori nu au fost niciodată atât de importanți pentru companii și consumatori ca în prezent. Pandemia a intensificat nevoia pentru competențe digitale și infrastructură și servicii digitale.
20% din asistența financiară alocată României din Mecanismul pentru redresare și reziliență trebuie utilizată pentru a încuraja transformarea digitală prin digitalizarea administrației publice, capacități cloud, servicii în bandă largă rapide și perfecționarea digitală. Putem spune că intrăm într-o nouă eră digitală, o perioadă în care inovația, educația și adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi României un avantaj competitiv în regiune.
- Investiții în infrastructură fiabilă: Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale. Din fericire, România va accesa fonduri de asistență considerabile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, aproape 30% dintre acestea fiind destinate infrastructurii de transport, o investiție foarte necesară și îndelung așteptată.
- O economie verde pentru România: România beneficiază de multiple oportunități pentru a realiza schimbări considerabile în direcția unei economii responsabile față de mediu prin intermediul Pactului ecologic european și al Mecanismului pentru o tranziție justă, precum și al altor fonduri care se adresează economiei verzi: Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru inovații, Fondul pentru modernizare. Pentru a avea succes în această tranziție, este necesară implicarea activă a mediului de afaceri în aceste planuri pentru o economie europeană circulară, verde.
Decarbonarea și ameliorarea responsabilității față de mediu sunt considerate priorități de top de către jumătate dintre investitori. Politicile și reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori, în timp ce consumatorii conștientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului, precum și strategia de mediu generală a acestora.
Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunități de investiții străine, cum ar fi în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară), în producția de hidrogen verde pentru uz industrial și în producția de vehicule electrice.
- Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive: Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de pandemie, din cauza capacității reduse a lanțurilor lor de aprovizionare, fragilității financiare, rezervelor de numerar mai mici, precum și din cauza resurselor limitate pentru adoptarea de instrumente digitale pentru reziliență economică. Majoritatea investitorilor care au participat la studiul EY consideră sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai competitivă în economia globală. Pachetele de stimulente și salvare pot juca un rol important în această privință, cu condiția să nu reprezinte o povară pentru economie. În plus, politicile publice care vizează stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza creșterea economică a României și, în același timp, o pot face mai atractivă pentru investitorii care caută un sector economic solid.
- Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: Resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.
Având în vedere locurile de muncă pierdute și transformările în dinamica muncii provocate de pandemie, factorii de decizie, mediul academic și mediul de afaceri trebuie să colaboreze pentru a sprijini forța de muncă locală și pentru a se asigura că aceasta dispune de abilitățile de care vor avea nevoie companiile în viitor. Recalificarea și perfecționarea sunt elemente centrale în dobândirea mult necesarelor competențe digitale.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Piața de fuziuni și achiziții (mergers & acquisitions – M&A) a numărat 91 de tranzacții în România în 2020, comparativ cu 110, în 2019. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieței, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost de 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 (față de o valoare între 4 și 4,4 miliarde de euro în 2019), în timp ce tranzacțiile a căror valoare a fost comunicată au totalizat 1,5 miliarde de euro (față de 1,7 miliarde de euro în 2019).
„2020 a marcat o scădere a numărului de tranzacții comparativ cu nivelul anului precedent, care a reprezentat un record pentru perioada de după criza financiară, însă, ținând cont de contextul general fără precedent marcat de pandemia de COVID-19, putem spune că aceste rezultate sunt bune. O analiză pe trimestre indică faptul că trimestrul al doilea a fost cel mai afectat, pentru ca ulterior activitatea să înregistreze un reviriment notabil. Anul 2020 a adus cea mai mare tranzacție a ultimului deceniu: preluarea unui portofoliu de active deținut de CEZ în România”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Nouă tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate anul trecut. În 2019, numărul acestora a fost similar.
„Notăm o activitate de M&A alimentată de un interes real al investitorilor atât financiari, dar în special strategici, față de sectoarele cu potențial de creștere. De asemenea, în rândul investitorilor strategici se remarcă jucători importanți ce vizează intrarea pe piața românească, fenomen ce sugerează accelerarea căutării de noi oportunități de expansiune în contextul reevaluării planurilor strategice”, a spus Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.
Cele mai mari tranzacții ale anului 2020 au fost:
- achiziția de către Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) a unui portofoliu de active deținut de CEZ în România (valoare necomunicată);
- preluarea de către dezvoltatorul ceh CPI Property Group SA a unui pachet minoritar din acțiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România și Polonia, într-o serie de tranzacții succesive, cea mai mare având valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro;
- achiziția de către Orange România a pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom România Communications (valoarea tranzacției: 268 de milioane de euro);
- rundă de finanțare în valoare de 225 de milioane de dolari (200 de milioane de euro), obținută de către UiPath, companie din domeniul automatizării robotizate a proceselor (RPA), care a stabilit evaluarea companiei la nivelul de 10,2 miliarde de dolari;
- vânzarea de către OMV Petrom a 100% din participația sa în Kom-Munai LLP (KOM) și Tasbulat Oil Corporation LLP (TOC) din Kazahstan către Magnetic Oil Limited (valoare necomunicată).
Cele mai active sectoare din punctul de vedere al numărului de tranzacții au fost cel imobiliar (inclusiv construcțiile), energia și sectorul financiar. Cumulat, acestea au generat 50 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorilor, pe primul loc s-a aflat tot sectorul imobiliar, urmat de tehnologie și energie.
„În legătură cu evoluția activității de fuziuni și achiziții anul acesta, avem un optimism rezervat. Există semnale care indică faptul că interesul actorilor din piață pentru tranzacții, atât pe partea de cumpărare, cât și de vânzare, va continua în 2021, dar, având în vedere incertitudinile care guvernează întregul spectru economic pe fondul continuării pandemiei, rămânem prudenți”, a mai spus Radu Dumitrescu.
Piața de M&A din România, în 2020 versus 2019
- valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,5 miliarde de euro în 2020 versus 1,7 miliarde de euro în 2019;
- valoare estimată piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 versus 4-4,4 miliarde de euro în 2019;
- număr tranzacții (inclusiv tranzacțiile cu valoare necomunicată): 91 în 2020 față de 110 în 2019;
- număr tranzacții cu valoare comunicată: 36 în 2020 față de 24 în 2019;
- valoare medie (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 42 de milioane de euro în 2020 față de 52 de milioane de euro în 2019.
*Notă: Doar tranzacțiile cu valoare comunicată mai mare de 5 milioane de euro au fost luate în calcul. Datele sunt colectate din surse publice și sunt ajustate la zi conform ultimelor informații disponibile.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Volumul investițiilor imobiliare din România a depășit 585 milioane de euro, în primele nouă luni, arată cel mai recent raport de research al CBRE, lider global și național al pieței de consultanță imobiliară.
Astfel, piața de birouri a atras peste jumătate din investiții, București și Cluj-Napoca fiind cele mai dinamice orașe, cu aproape 90% din volumul tranzacționat.
„Am încercat să privim lucrurile de la nivel regional la cel local, pentru că ce se întâmplă în România este rezultat al pieței regionale, unde s-au tranzacționat 8,6 miliarde de euro, pentru că, comparativ cu 2018, volumul reprezintă 70%. Anul trecut s-au tranzacționat 12,5 miliarde de euro”, a punctat Daniela Boca, Head of Research în cadrul CBRE.
„Cifrele pentru primele nouă luni arată că România este cea mai competitivă țară din Europa Centrală și de Est. Spre exemplu, pe sectorul de birouri, yield-ul (randamentul anual al investiției) este de 7%, în timp ce valoarea chiriilor este la un nivel de 18,5 euro/mp/lună. România atrage tot mai mult atenția unor noi investitori, care doresc să intre pe piața locală, precum și nume noi pe piața de închirieri de spații de birouri, ceea ce ne face încrezători cu privire la potențialul pieței imobiliare în 2020”, a mai explicat Daniela Boca.
La nivelul Europei Centrale și de Est, piața de investiții imobiliare a atins valoarea de 8,6 miliarde de euro în primele trei trimestre. Polonia s-a menținut lider pe piața de investiții la nivel regional, cu o pondere de circa 50% din total, în timp ce România are o pondere stabilă de 7%, cu potențial de creștere în următoarele luni.
„Deși încercăm să ne comparăm, este o altă structură; trebuie să ținem cont că dezvoltările de clasă au avut loc acum 20 de ani. În câțiva ani sperăm să ne apropiem tot mai mult. Dacă lucrurile merg cum trebuie, ponderea României va ajunge la 8% din cea regională.”
La rândul său, Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE Romania, a subliniat că România are un avantaj major în contextul de investment, pentru că „suntem o țară competitivă.”
„Noi avem un avantaj major în contextul de investment, pentru că suntem o țară competitivă. Pentru noi, e un beneficiu că suntem o țară ieftină. Dacă în Praga produsele sunt mult mai scumpe, observăm lichiditate și active din partea țărilor mai scumpe, care își duc atenția către România. Cumva, România a reușit să atragă și pe piața de office, și de industrial și de retail.În primele 9 luni ale anului, în România s-au tranzacționat aproape 600 milioane de euro; estimăm că vom atinge pragul de 1 miliard”, a spus el.
În ceea ce privește zona de tranzacționare, acesta a precizat că din volumul de investiții de 585 milioane de euro, 60% au fost în București, 29% în Cluj-Napoca și 11% în alte orașe secundare.
„Ce s-a întâmplat din punct de vedere al zonei? Avem o surpriză: Clujul urmează Bucureștiului în ceea ce privește partea de tranzacționare investment. Estimăm că, pe lângă Cluj, vor apărea și alte orașe pe această listă, care vor prelua o pondere din volumul tranzacțional; rămâne de văzut dacă va fi Timișoara, Iași sau Brașovul. Avem potențial de creștere și oamenii sunt deschiși să vină (n.r – în România)”, a mai spus Gijs Klomp, în cadrul unei conferințe de presă.
Din punct de vedere al profilului cumpărătorilor, investitorii locali au rămas cei mai activi în primele nouă luni, cu 33% din totalul investițiilor, urmați de fondurile sud-africane, cu 30% și de investitorii americani, cu 12%.
„Vedem din ce în ce mai mulți investitori locali. Nu depindem strict de lichiditate din afară; avem o bază, rulăm foarte mulți bani locali. Primele nouă luni au rămas similare; volumul mediu a rămas similar cu cel din 2018, dar dacă se vor încheia toate tranzacțiile, valoarea medie o va depăși pe cea de anul trecut”, a mai spus Gijs Klomp.
„Intrarea pe piața din România a unor nume noi în primele nouă luni, precum White Star, Indotek și Morgan Stanley, a transmis un mesaj foarte pozitiv în rândul investitorilor interesați de România. Ne așteptăm ca în 2020 să vedem și alte companii care vor face primul pas în România și ne bucurăm să avem deja discuții în acest sens”, a mai punctat el.
În ceea ce privește produsele tranzacționate, piața de birouri au rămas în centrul atenției, atrăgând 50% din investiții, fiind urmată de sectorul de retail cu 27% și de industrial, cu 9% din volumul tranzacționat.
„Ce îi interesează pe investitori? Birourile, dar să existe un sector tradițional pentru intrare în piață. Tot timpul, piața de birouri va fi primul beneficiar care vine în România. Industrial: este un mega-trend care se vede de câțiva ani în toată lumea. Retail – în Europa Centrală (Cehia, Ungaria), dar acum e foarte nepopular în SUA, în Occident (din cauza online-ului). Piețele din Europa și Centrală pe retail sunt în creștere. Suntem singura piață din Regiune care nu mai e la fel de scumpă ca în 2007. Atunci piața era foarte mică; era o piață locală. Acum avem multe firme internaționale. Atunci, nivelul de chirie era mult mai înalt. Acum e mai bine, ca piață, decât atunci. E un avantaj dublu față de 2007. Cred sincer că față de 2007 nu a fost niciodată atâta atenție față de România, jucători internaționali sunt atrași în România”, a mai declarat Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE România.
Cu toate acestea, există o serie de elemente care le stârnesc îngrijorări investitorilor: corupția, guvernanța (cum funcționează sistemul de management al țării), infrastructura (este prima experiență când un investitor intră în România), demografia (ce e în general o problemă în Europa Centrală și de Est este că populația este în scădere).
„Dacă eu vreau să cumpăr un mall, un risc este să se construiască un altul lângă mine – în Occident există norme care interzic. Era bine ca și Guvernul să reglementeze puțin piața.”