Efectul crizei COVID-19 a fost resimțit atât în sectorul public și privat, cât și la nivel social în România, modificând preferințele consumatorilor, dar și modul în care se raportează la activitățile uzuale și la viitor, se arată în studiul EY România – Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19.
Sănătatea proprie și a familiei, precum și efectele crizei sanitare asupra situației financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesitățile de bază (28%), relațiile personale (30%), restricționarea libertăților (32%) și abilitatea de a-și atinge potențialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani).
Studiul EY, derulat în perioada mai–iunie 2020 și dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendințele identificate la nivel global, care semnalau apariția a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economisește și fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ți calmul și cheltuie” și „hibernează și cheltuie” .
De asemenea, evidențiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricție și în România vor fi observabile 5 scenarii de comportament:
- revenire la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puțin preocupați de pandemie, pentru care viața nu a fost niciodată afectată cu adevărat;
- precaut, dar extravagant: în rândul celor cu venit mediu spre mare. Sunt foarte concentrați pe sănătate, dar relativ optimiști, în pofida unei credințe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.
- rămâne econom: cheltuieli mai mici, dar și tăieri substanțiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze și sunt dintre cei mai pesimiști în privința viitorului.
- continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educație, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriașă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-și pierde locul de muncă. Fac reduceri mari de cheltuieli și își schimbă opțiunile privind ce și cum cumpără.
- revenire în forță: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii și produse. Viața lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimiști.
„Activitățile zilnice și dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din piețe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franța sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-și dezvolte capabilitățile necesare pentru a rămâne relevante în piață, de la adaptarea rapidă la noile cerințe de produse și servicii, la flexibilitatea lanțului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online și implicarea în comunitate. Mai mult, în funcție de tipurile de comportament existente în rândul populației, guvernanții pot să identifice nevoile sociale și de business ce trebuie gestionate și să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Evoluția criteriilor de achiziție
Conform analizei EY, criteriile de achiziție din timpul stării de urgență și din perioada următoare s-au modificat. Calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare creștere în importanță în timpul pandemiei (66% dintre respondenți), urmată de preț. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenți au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.
Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, proveniență, sustenabilitate, a căror importanță a scăzut pentru aprox. 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenți.
O tendință majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesențiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievați. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuți. În funcție de evoluția economică, este de așteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluția economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri și scăderi.
Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesențiale vor afecta turismul, activitățile de sport/ în aer liber, precum și cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecință, companiile cu aceste produse și servicii în portofoliu vor trebui să își regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente și să analizeze achizițiile și reducerea costurilor pe întregul lanț de aprovizionare.
În ceea ce privește efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opțiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piața de consum din România.
Achiziții pe tipuri de consumatori
Pentru peste 50% dintre respondenții chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la același nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.
În ceea ce privește produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenți, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează și cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre respondenți, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ți calmul și cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esențiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheluielile).
Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenți, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează și cheltuie).
Achizițiile de articole sportive și articole de îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenți (Economisește și fă stocuri).
Pentru aproape un sfert din respondenți, economiile și investițiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.
Cea mai mare creștere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curățenie și îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.
Activitățile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere – o reducere generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere restricțiile de circulație prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie și mai 2020.
Cum influențează comportamentul companiilor alegerile consumatorilor
Respondenții au declarat că sunt interesați de comportamentul adoptat de companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranță în magazine, dezinfecția produselor comercializate etc.), cât și în ceea ce privește strategia lor generală de business.
Consumatorii au fost atenți la investițiile și donațiile companiilor către infrastructura publică de sănătate și totodată la grija și protecția oferită propriilor angajați. 80% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziționează comportamentul companiilor pe aceeași poziție cu produsele și serviciile oferite. Publicitatea a jucat un rol secundar.
Încrederea în companii și factorii de decizie
Gestionarea pandemiei COVID-19 a implicat atât sectorul public, cât și cel privat, fiind o criză care a afectat întreaga populație. Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce privește încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenți considerând că au răspuns în mod eficient la situația actuală. Următorii clasați în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile și președintele. La polul opus se află Parlamentul și autoritățile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime din respondenți.
[divider height=”30″ line=”1″]
Despre studiu
Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la schițarea unei imagini de ansamblu asupra evoluției modalităților de tranzacționare și de consum, precum și asupra preferințelor consumatorului din România, raportate la un context complet nou: o pandemie.
Studiul a fost derulat de către EY în perioada 13 mai – 2 iunie și este bazat pe răspunsurile a 393 de participanți, colectarea datelor fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.
Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei, cât și în timpul izolării sociale, precum și întrebări legate de scenarii posibile în ceea privește comportamentul lor în viitorul apropiat – când măsurile de distantanțare socială se vor relaxa treptat.
Intenționăm să actualizăm acest studiu în perioada următoare pentru a prezenta tendințele, comportamentele și evoluția acestora, pentru a sprijini companiile românești în contextul actual.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Comisia Europeană prelungește valabilitatea ajutoarelor de stat
Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Transparență fiscală de criză
Un salariu minim decent – o nouă politică a Uniunii Europene
Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Investiți în România – o perspectivă fiscală
Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19
Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
[divider height=”30″ line=”1″]
Pe 15 noiembrie 2019, BusinessMark a organizat a VII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
În cadrul acestui eveniment, invitații au vorbit despre starea agriculturii românești, Planul Național Strategic (PNS), dublul standard, produsele tradiționale românești și fluctuația prețurilor produselor. Mai mult, cei mai importanți jucători din industrie au trecut în revistă oportunități și soluții pentru creșterea business-urilor din acest sector.
Evenimentul a fost deschis de VIOREL MORĂRESCU, Director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a vorbit despre măsurile pregătite de MADR pentru a crește potențialul agricol al României pe termen mediu și lung, cât și despre obiectivele noii politici agricole, Planul Național Strategic și soluțiile pentru revitalizarea spațiului rural.
„Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii își propune să susțină fermierii, atât cu fonduri de la UE, cât și cu fonduri proprii. S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem pe viitor să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Sunt o serie de programe susținute din fonduri naționale – cum ar fi Programul Tomate. Din punctul meu de vedere, toți banii care s-au primit s-au investit în solarii moderne, suflante pentru încălzire și echipamente specifice. Consider că e un lucru benefic pentru fermieri, însă problema e a intra în piață și în supermarketuri. E nevoie de forme asociative – fie că vorbim de cooperative, de grupuri de producători. Fermierii au nevoie de mai multă susținere, ceea ce nu se regăsește întotdeauna la nivel de județ”, a spus el.
A urmat SORIN MINEA, Președinte ANGST, Președinte Romalimenta, care a vorbit despre produsele tradiționale românești.
„Produse tradiționale sunt făcute de toate fabricile din România – e un fel de fraudă. Este cel mai prost an pentru industria cărnii. Suntem într-un moment dezastruos. Aruncăm cu bani în stânga și în dreapta și nu vedem nimic. Fiecare va cumpăra ce consideră că e mai bun și mai ieftin, produsele nu au nicio treabă cu patriotismul. Dacă vorbim despre produse naționale, respectați tot: o rețetă națională – care nu se numește tradițională. România are mai multe produse tradiționale decât toată Europa la un loc. Surpriza va fi că produsele din comunitatea UE vor invada piața, pentru că produsele românești sunt scumpe. Ni se vorbește despre legume și fructe românești – avem nevoie de semințe românești. Dacă luăm semințe de roșii din Olanda, dar le cresc în România, sunt roșii olandeze, nu românești. Nu îi acuz pe fermieri, dar la ora actuală România risipește bani și este într-o situație dramatică, din cauză că nu funcționează. În 30 de ani, industria românească a creat senzația că produsele românești sunt mediocre; produsele de calitate foarte bună sunt scumpe și nu sunt românești?”, a reacționat el.
În continuare, DORIN COJOCARU, Președinte, APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a vorbit despre necesitatea implementării Programului Național Strategic.
„Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Chiar înainte să apară noul Guvern, 29 de asociații din agribusiness realizaseră în consorțiu pentru a lucra în paralel la PNS, pentru că politicienii vin și pleacă. Noi riscăm să pierdem banii din acest domeniu. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă încât se schimbă la 6 luni. Eu văd în 2020 o evoluție destul de volatilă – uitați-vă la evoluția untului. Trebuie să fim atenți la ce riscuri se creează în piață.”
FLORIN CĂPĂȚÂNĂ, Quality Director, Auchan Retail România, a avertizat că există posibilitatea unei noi majorări de prețuri: „Vor crește niște prețuri. Cu îngrijorare, mă întreb ce va urma. La finalul zilei, eu sunt consumator. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste prețuri. La finalul zilei, stai să te întrebi: prețul nu mai are legătură cu ce a avut acum 6 – 8 luni. Vin sărbătorile și, pe lângă carne, mai avem produsele lactate. Toate aceste produse, dacă vor atinge un maxim istoric, va fi dincolo de suportabilitatea celor ce se numesc clienți. Tot ceea ce a fost în ultima perioadă, a fost un amalgam pe care am încercat să îl înțelegem. Am încercat să ieșim din acest război în care au fost prinși: fermierii, producătorii, procesatorii, retailerii. Trebuie să înțelegem de la ce pleacă acest rău. Sunt exemple nenumărate de producători care fac lucruri bune cu cei din retail.”
RAMONA IVAN, Director Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a oferit mai multe sfaturi celor ce își doresc să își deschidă o afacere în zona agribusiness.
„În opinia CEC Bank, există expertiză pe zona de business care ar trebui folosită. E important ca banii să nu fie risipiți. Avem toate produsele posibile pe zona de agricultură, nu cred că e ceva ce n-am putea dezvolta și să nu existe. Important e să fie bine așezat proiectul de la început, să fie structurat și să vă asigurați că banca se uită și pe implementare. Dacă pe undeva există o sincopă – să zicem în relația dumneavoastră pe proiectul de fonduri UE cu autoritățile – avem o problemă cu proiectul. Un mic sfat: încercat să aveți o bancă de casă, cu care să vă faceți proiectele. O bancă care vă cunoaște și care lucrează cu dumneavoastră. Aceasta înțelege mai bine și e mai aproape când se poate întâmpla ceva neprevăzut. Indiferent de fondurile care există, finanțatorii au și ei rolul lor”, a spus ea.
A urmat MARIUS BÎCU, Owner, Ferma cu Omenie, care a vorbit despre „rețeta” unei afaceri de familie care a devenit un succes.
„Am făcut totul empiric – când investiții bune, când investiții proaste. Dar am făcut o schimbare mare anul trecut: ne-am pus jos și am făcut o strategie pentru următorii doi ani: facem 600 de tone de brânză pe an. Am ajuns să avem o capacitate de producție de 95%, așa că a trebuit să ne oprim și să ne hotărâm ce facem: investim într-o fabrica mare sau o lăsăm mai moale? Ne-am dat seama că nu avem cu cine să facem următorul pas, că nu avem o echipă performantă să putem trece în etapa de expansiune. Am investit în parteneriate, am investit în oameni, am investit în omenie. Cu partenerii noștri ne purtăm de parcă sunt rudele noastre. Am investit în recrutare: ne aducem oameni buni, ni-i creștem prin training. 100.000 de euro, în acești doi ani, i-am investit doar în training și recrutare. Până în 2020 vreau o echipă bună și performantă – cu oameni buni, cu oameni buni la suflet care dăruiesc, împărtășesc ce știu, schimbă idei, ne sprijină în ceea ce facem, ne vor binele. Deja simțim un return of investment extraordinar în primele 10 luni. Am construit o echipă, o să o îmbunătățesc, o să o duc la performanță.”
La rândul său, ALINA DONICI, Managing Partner, Artesana, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă când vine vorba de afacerea pe care o reprezintă.
„Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus. Noi, la Artesana, îi susținem pe furnizorii mici și mijlocii. Acum 7 ani, ne-am dat seama că trebuie să venim cu o inovație față de ceilalți din piață; ne-am dat seama că doar așa putem să răzbatem. Am reușit să creștem frumos în anii aceștia. Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem. E vorba de infrastructură, vorbim de resurse enorme investite de fermieri pentru a menține laptele de capră la rafturi. Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informații despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă. Nu aș putea să spun că astăzi stăm foarte bine. Din păcate, până la primăvară trebuie să ne retragem de la raft. Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere – cu o creștere spectaculoasă față de laptele de vacă. Noi construim ca meșterul Manole”, a spus ea.
A 7-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” a fost încheiată de LAURENȚIU GIOROC, Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina, care a prezentat soluții pentru modernizarea agriculturii românești.
„Mediul privat trebuie să stea aproape de instituțiile statului, pentru ca împreună să facă planurile pentru mai departe. Cred că și tonul e foarte important în a schimba lucrurile. Câteva cuvinte despre Royal FriesldandCampina: e o cooparativă formată din 18.000 de fermieri. Bazele acestei cooperative au fost puse în 1879. Cred că, uitându-ne ce facem în zilele noastre, cred că aceasta e cheia: colaborarea. În 2018, am introdus programul „Împreună pentru o fermă mai bună/Famer2Farmer” – un schimb de experiență prin care am adus în România fermieri olandezi. Programul, început în 2018, continuă în 2019 și în 2020. Ne dorim să îmbunătățim calitatea laptelui, creșterea productivității per vacă, egalizarea producției de lapte între vară și iarnă, creșterea eficienței fermei. Avem echipe formate dintr-un reprezentant FireslandCampina care merg cu fermierul olandez în anumite ferme”, a explicat el.
[divider height=”30″ line=”1″]
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
[divider height=”30″ line=”1″]
Eveniment organizat de BusinessMark.
Eveniment susținut de: CEC Bank
Radio oficial al evenimentului: Europa FM
Cu susținerea: BCCBR – Billateral Chamber of Cmmerce Bulgaria-România, Camera de Comerț și Industrie România – Israel, BRCC – British Romanian Chamber of Commerce
BusinessMark sprijină: Plantăm Fapte Bune în România, The Social Incubator
Parterneri media: Administratie.ro, Global Manager, Antreprenor în România, BirouInfo.ro, DepozitInfo.ro, Business24, Ziare.com, Cargo Magazin, Clujul de Buzunar, Curierul Național, DeBizz, Financial Market, Financiarul, InfoOradea, InTurda.ro, Jurnalul de Afaceri, MATEK, MoneyBuzz, Monitorul de Făgăraș, Portal Management, PRbox, RBE Connect, PRWave, Social Media România, SpatiulConstruit.ro, Transilvania Business, Tranzit, CotidianulAgricol.ro, Agro Azi, Agrostandard, BusinessAgricol.ro, EnergyNomics, Gazeta de Agricultură, Marketing Lumea Satului, Piata Trade Services, Stiri Agricole, Revista Fermierului, LivePR.