-
Trimestrul al treilea al anului 2021 a fost cel mai activ trimestru trei din ultimii 20 de ani, din punctul de vedere al numărului și valorii tranzacțiilor
-
Volumele IPO globale au crescut cu 87%, iar capitalurile atrase cu 99% față de anul anterior
-
Redresarea regiunii EMEIA a devenit principalul vector al creșterii piețelor IPO globale
Piața IPO globală a continuat să crească într-un ritm accelerat în al treilea trimestru al anului 2021, marcând cel mai activ trimestru trei (T3) din ultimii 20 de ani, atât din punctul de vedere al numărului de tranzacții, cât și al valorii acestora, conform raportului EY IPO Q3 2021.
În T3 2021, s-au înregistrat cu 18% mai multe tranzacții față de recordul anterior de trimestru al treilea, înregistrat în 2007, și un volum al tranzacțiilor cu 11% mai mare decât ultimul record de trimestru al treilea, atins în 2020. Doar în T3 2021 s-au înregistrat 547 de tranzacții IPO, care au atras capitaluri în valoare de 106,3 miliarde de USD.
În primele nouă luni ale acestui an, au avut loc 1.635 de tranzacții IPO, care au atras capitaluri în valoare de 330,7 miliarde de USD, o creștere de 87% și, respectiv, 99% față de perioada similară a anului trecut. Per total, activitatea IPO din primele trei trimestre ale anului curent a depășit deja numărul și valoarea tranzacțiilor din întreg anul 2020.
Un vector important de creștere al activității din al treilea trimestru a fost reprezentat de revirimentul piețelor IPO din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA), în special bursele din Europa, India și Tel Aviv, precum și de graba candidaților IPO de a atrage capitaluri înainte de începerea unei scăderi anticipate a activității. Cu excepția pieței europene, pauza luată de societățile vehicul investițional (SPAC) în trimestrul al doilea s-a prelungit și în al treilea trimestru.
Pe continentul american, piața IPO tradițională a menținut un ritm alert, înregistrându-se 409 tranzacții, care au atras capitaluri în valoare de 133,6 miliarde de USD. Deși există unele semne de contracție a pieței, regiunea Asia-Pacific continuă să fie activă, generând 750 de tranzacții IPO în valoare de 123,4 miliarde de USD în primele trei trimestre ale acestui an. În același timp, regiunea EMEIA înregistrează rezultate foarte bune, cu 476 de tranzacții IPO în valoare de 73,7 miliarde de USD și o creștere de 263% și, respectiv, 313% față de anul anterior.
În privința celor mai atractive sectoare, tehnologia, sănătatea și industria au fost din nou vedete, menținându-se pe primele locuri în opțiunile investitorilor. Pentru al cincilea trimestru consecutiv, tehnologia a generat cel mai mare număr de tranzacții (419), în timp ce valoarea tranzacțiilor a atins cel mai înalt nivel pentru al șaselea trimestru consecutiv (116,4 miliarde de USD). Sectorul sănătății urmează pe poziția a doua, cu 287 de tranzacții IPO în valoare de 49,2 miliarde de USD, iar industria pe locul al treilea, cu 204 tranzacții în valoare de 35,3 miliarde de USD.
„În România, la sfârșitul lunii septembrie 2021, s-au atins noi maxime istorice pentru toate companiile listate. Capitalizarea bursieră s-a situat la 51 miliarde de USD, în timp ce indicele BET a atins un nou record, cu o creștere YTD de 29%.
Activitatea investițională la bursa din București a continuat să înregistreze o tendință ascendentă în T3’21, obligațiunile corporative predominând listările. Au fost înregistrate 8 emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 315,5 milioane de USD, Raiffeisen Bank plasând cea mai mare emisiune (289,8m USD). Ministerul Finanțelor Publice a continuat cu o nouă rundă de vânzări de titluri de stat pentru populație, atrăgând o sumă totală de 217,1 milioane de USD. Interesul pentru listarea pe segmentul alternativ, AeRO, a rămas ridicat, cu 7 noi lansări care au totalizat 76,8 milioane de USD din sectoare precum tehnologia (Arctic Stream și Connections Consult), firmele profesionale și serviciile (Air Claim și Appraisal and Valuation), imobiliarele (One United Properties), produsele de larg consum și retailul (Visual Fan) și produsele industriale diversificate (Adiss).
În septembrie, numărul total al companiilor listate era de 19, cu o valoare totală de 170,3 milioane de USD, în timp ce pentru obligațiuni existau 27 de emisiuni în valoare totală de 1,3 miliarde de USD (inclusiv titluri de stat)”, menționează Andrei Eftimie, Partener Asociat, Capital Debt Advisory, Strategie şi Tranzacţii, EY România.
Activitatea IPO de pe continentul american își menține evoluția pozitivă
Activitatea IPO din regiunea Americii de Nord și de Sud nu dă semne de încetinire. 2021 continuă să bată recordul de activitate din ultimii 20 de ani, atât ca număr de tranzacții, cât și ca valoare. În sectorul sănătății s-au derulat cele mai multe tranzacții (143), cumulând 29 miliarde de USD, în timp ce tehnologia a înregistrat cea mai mare valoare a capitalurilor atrase (60,2 miliarde de USD), ca urmare a 122 de tranzacții IPO.
Deși activitatea SPAC a rămas la un nivel ridicat în SUA, nu mai înregistrează același ritm amețitor de la finalul anului 2020 și din primul trimestru al acestui an. Sunt anunțate în continuare tranzacții zilnice, dar piața SPAC se confruntă cu dificultăți: o suprasaturare cu SPAC-uri a dat naștere unor războaie ale ofertelor, performanțe modeste la tranzacționare, lichiditate redusă la tranzacționare, iar piața investițiilor private în acțiunile cotate la bursă a scăzut pe fondul unei monitorizări mai atente din partea congresului și autorităților de reglementare. Piața SPAC va continua să reprezinte o opțiune atractivă pentru piața publică, dar realizarea tranzacțiilor ar putea deveni mai dificilă pentru finanțatorii acestor vehicule investiționale.
SUA continuă să înregistreze o creștere solidă în primele trei trimestre ale anului curent, cu 323 de tranzacții IPO (o creștere de 117% față de T3 2020), care au atras 117,3 miliarde de USD, cu 110% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Regiunea Asia-Pacific menține o activitate constantă, în pofida volatilității
Deși regiunea Asia-Pacific a menținut o evoluție constantă în trimestrul al treilea, este posibil să înregistreze în curând o încetinire pe fondul tensiunilor geopolitice și a unei volatilității care pare să persiste. Tehnologia este cel mai activ sector al regiunii, atât ca volum al tranzacțiilor (154 de IPO-uri), cât și ca valoare (34,3 miliarde de USD).
Activitatea din China a continuat să crească în primele trei trimestre ale anului, înregistrând 444 de tranzacții în valoare de 94,1 miliarde de USD. Însă, în T3 2021, piața s-a confruntat cu o oprire totală a tranzacțiilor IPO transfrontaliere dinspre China către piața SUA, ceea ce a afectat atât regiunea Asia-Pacific, cât și pe cea a Americii de Nord și de Sud.
Japonia a înregistrat o creștere de 50% a volumului tranzacțiilor IPO (81) și de 195% a valorii tranzacțiilor (4 miliarde de USD) în al treilea trimestru din 2021. Această accelerare se datorează lichidității ridicate, performanțelor solide ale piețelor de capital locale și îmbunătățirii atitudinii, în parte grație găzduirii cu succes a ediției 2020 a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, în pofida absenței stimulentelor din partea guvernului și a impactului economic al pandemiei provocate de COVID-19.
EMEIA are o contribuție semnificativă la activitatea globală
Creșterea puternică din această regiune față de Asia-Pacific și America de Nord și de Sud demonstrează că piețele din EMEIA nu reacționează imediat la activitatea desfășurată în restul lumii. În privința evoluției sectoarelor în regiune, tehnologia le-a depășit cu mult pe celelalte, înregistrând 143 de tranzacții IPO, care au atras capitaluri în valoare de 21,9 miliarde de USD.
O intensificare semnificativă a activității IPO a avut loc în Regatul Unit, unde s-au înregistrat 66 de tranzacții (o creștere de 633%) în valoare de 15,9 miliarde de USD, ceea ce a reprezentat un avans de 124% față de anul anterior. Și în India se înregistrează o evoluție pozitivă, cu 72 de tranzacții IPO în valoare de 9,7 miliarde de USD, cu 200% și, respectiv, 331% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În regiunile Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA), în special la bursa din Tel Aviv, s-au înregistrat evoluții notabile, cu 88 de tranzacții IPO care au atras capitaluri în valoare de 5,3 miliarde de USD, însemnând creșteri de 340% și, respectiv, 242%.
Perspectivele pentru T4 2021: acționați cât timp condițiile de piață se mențin favorabile
Odată cu apropierea sfârșitului de an, se prefigurează unele incertitudini, care ar putea intensifica volatilitatea pieței și piedicile în calea unor tranzacții IPO de succes. În același timp, deși se preconizează menținerea unui flux constant de tranzacții în pregătire, companiile trebuie să caute să valorifice la maximum condițiile de piață favorabile și să lanseze oferte publice.
Cu toate acestea, persistă o mulțime de incertitudini: tensiuni geopolitice, modificări legislative permanente, riscuri de inflație și temperarea măsurilor de stimulare a economiei luate de Rezerva Federală a SUA, noile variante ale virusului COVID-19 care perturbă redresarea completă a economiei globale, fiind afectate majoritatea sectoarelor.
În acest context, candidații IPO serioși trebuie să fie în permanență pregătiți și să își lanseze ofertele rapid atunci când este necesar. În cadrul acestor pregătiri, sunt de avut în vedere: alegerea direcției corecte a companie, în funcție de necesități, revizuirea priorităților strategice și integrarea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), pe măsură ce acestea devin imperative ale investitorilor.
Despre date
Datele prezentate aici și disponibile pe ey.com/ipo/trends provin de la Dealogic și EY. Datele aferente primelor trei trimestre ale anului 2021 (intervalul ianuarie – septembrie) se bazează pe tranzacțiile IPO finalizate în intervalul 1 ianuarie – 21 septembrie 2021 și pe tranzacțiile IPO anticipate până la finalul lunii septembrie 2021. Sunt cuprinse datele până la finalul ședințelor de tranzacționare din ziua de 21 septembrie în Regatul Unit. Sursele tuturor datelor din prezentul document sunt Dealogic, CB Insights, Crunchbase și EY, dacă nu se precizează altfel. Tranzacțiile IPO prin intermediul societăților vehicul investițional (SPAC) au fost excluse din toate datele cuprinse în acest raport, cu excepția cazurilor indicate.
Intervalul 2012 – 2020 cuprinde ani integrali.
Sursa: Dealogic, EY
Activitatea IPO în al treilea trimestru
| Lună/Trimestru | Număr de IPO-uri | Capital atras (miliarde USD) |
| Iulie 2019 | 134 | 15,4$ |
| August 2019 | 55 | 6,3$ |
| Septembrie 2019 | 62 | 18,2$ |
| T3 2019 | 251 | 39,9$ |
| Iulie 2020 | 147 | 33,4$ |
| August 2020 | 123 | 22,6$ |
| Septembrie 2020 | 175 | 40,2$ |
| T3 2020 | 445 | 96,2$ |
| Iulie 2021 | 276 | 46,2$ |
| August 2021 | 110 | 32,1$ |
| Septembrie 2021 | 161 | 28,0$ |
| T3 2021 | 547 | 106,3$ |
Sursa: Dealogic, EY
Anexă: Tranzacții IPO globale în intervalul ianuarie – septembrie 2021, pe sectoare
| Sectoare | Număr de IPO-uri | Procent din numărul de IPO-uri la nivel global | Capital atras (miliarde USD) | Procent din capitalul atras la nivel global |
| Produse de consum | 120 | 7,3% | 17,4 | 5,3% |
| Produse de consum de bază | 82 | 5,0% | 15,1 | 4,6% |
| Energie | 104 | 6,4% | 20,2 | 6,1% |
| Servicii financiare | 68 | 4,2% | 20,3 | 6,1% |
| Sănătate | 287 | 17,6% | 49,2 | 14,9% |
| Industrie | 204 | 12,5% | 35,3 | 10,7% |
| Materiale | 193 | 11,8% | 17,0 | 5,1% |
| Media și divertisment | 36 | 2,2% | 4,2 | 1,3% |
| Imobiliare | 62 | 3,8% | 9,3 | 2,8% |
| Comerț cu amănuntul | 40 | 2,4% | 13,0 | 3,9% |
| Tehnologie | 419 | 25,6% | 116,4 | 35,2% |
| Telecomunicații | 20 | 1,2% | 13,3 | 4,0% |
| Total global | 1.635 | 100,0% | 330,7 | 100,0% |
Sursa: Dealogic, EY
Este posibil ca suma valorilor să nu fie 100%, din cauza rotunjirilor.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Opinie Deloitte România: Reducerea deficitului de încasare la TVA, obiectiv asumat prin PNRR
Consolidarea fiscală: avantajele și dezavantajele înființării unui grup de impozit pe profit
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
-
A crescut numărul tranzacțiilor de peste 1 miliard de USD, iar America de Nord și Europa domină atât intrările, cât și ieșirile de capital
-
China înregistrează o valoare record a tranzacțiilor domestice, pe fondul reorientării spre piața locală din motive geopolitice
-
Concurența acerbă din domeniul serviciilor de streaming și atenția acordată domeniului ESG stimulează tranzacțiile din sectorul media și din cel al energiei regenerabile
Activitatea globală de fuziuni și achiziții (M&A) a atins un record absolut în primele șase luni ale anului 2021, înregistrând tranzacții în valoare de peste 2,6 trilioane de USD (cu 926 miliarde de USD mai mult față de perioada similară a anului trecut) și depășind media celor cinci ani de dinainte de pandemie (semestrul întâi din intervalul 2015-2019), în valoare de 1,6 trilioane de USD, potrivit unei noi analize realizate de EY.
Mai mult de jumătate din activitate s-a înregistrat în America de Nord, unde au avut loc tranzacții în valoare de 1,4 trilioane de USD (față de 345 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020), adică aproape dublul mediei celor cinci ani anteriori pandemiei (784 miliarde de USD). America de Nord a fost urmată de regiunea Asia-Pacific, care a înregistrat o valoare totală a tranzacțiilor de fuziuni și achiziții de 446 miliarde de USD, marcând un salt important de la 222 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020 și situându-se peste media de 317 miliarde de USD înregistrată în primele semestre din intervalul 2015-2019.
Europa ocupă următoarea poziție în clasament, cu tranzacții în valoare de 412 miliarde de USD, în creștere de la 245 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020 și peste media de 356 miliarde de USD aferentă primelor semestre din perioada 2015-2019.
În pofida unei scăderi a numărului total de tranzacții anunțate, creșterea accentuată a tranzacțiilor în valoare de peste 1 miliard de USD este principalul factor care a alimentat până acum activitatea pieței de fuziuni și achiziții din acest an, fiind anunțate 479 de astfel de tranzacții. Deși în multe părți ale lumii economia încă funcționează cu restricții, se observă un reviriment impresionant și la nivelul tranzacțiilor internaționale. Valoarea acestora a crescut în semestrul întâi 2021 la 688 miliarde de USD, de la 236 miliarde de USD în primul semestru din 2020, peste media de 480 miliarde de USD înregistrată în cei cinci ani anteriori pandemiei COVID-19.
Optimismul investitorilor accelerează activitatea în America de Nord și Europa, iar tranzacțiile interne domină piața M&A din China
În pofida cifrelor impresionante, activitatea M&A nu este distribuită uniform la nivel global. În ceea ce privește investițiile străine realizate și atrase, America de Nord și Europa sunt principalele centre de activitate.
SUA este pe primul loc în clasamentul țărilor cu cea mai mare valoare a investițiilor străine efectuate, înregistrând tranzacții în valoare de 221 miliarde de USD, față de 77 miliarde de USD în primul semestru din 2020, adică mai mult decât dublul mediei aferente primelor semestre din intervalul 2015-2019 (92 miliarde de USD). Cu investiții străine efectuate în valoare de 58 miliarde de USD (în creștere de la 14 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020), Canada se clasează pe locul al doilea, iar Țările de Jos și Irlanda devin actori importanți în ceea ce privește investițiile străine realizate prin intermediul activității M&A, cu tranzacții în valoare de 53 și, respectiv, 51 miliarde de USD, față de o medie de 21 și, respectiv, 4,3 miliarde de USD în primele semestre din perioada 2015-2019.
În același timp, SUA și Marea Britanie au devenit cele mai atractive destinații pentru investiții străine prin intermediul tranzacțiilor M&A. SUA a înregistrat o creștere de peste 250% a valorii capitalului atras prin fuziuni și achiziții, comparativ cu primul semestru din 2020 (până la 200 miliarde de USD) și cu 60% față de media primelor semestre (125 miliarde de USD) din cei cinci ani anteriori pandemiei. Și Marea Britanie a înregistrat o creștere de 51% (până la 87 miliarde de USD) comparativ cu primul semestru al anului trecut, depășind media investițiilor atrase în primele semestre din intervalul 2015-2019 (80 miliarde de USD).
Tranzacțiile interne din China se desfășoară într-un ritm record. Valoarea tranzacțiilor M&A a atins 197 miliarde de USD în acest an, de opt ori mai mult decât valoarea tranzacțiilor M&A care au presupus investiții străine și reprezentând o creștere cu 20% față de valoarea medie a tranzacțiilor interne din cei cinci ani de dinainte de pandemie (164 miliarde de USD).
Noul peisaj de pe piața media și achizițiile asociate cu domeniul ESG încurajează activitatea în acest sector
Deși tranzacțiile din sectorul tehnologic se clasează pe primul loc, cu o creștere a valorii de peste 161% (până la 783 miliarde de USD), comparativ cu media de dinainte de pandemie, sectorul media și divertisment a înregistrat unele dintre cele mai mari tranzacții din 2021, în contextul în care giganții din domeniul serviciilor de streaming caută să atragă și să își păstreze clienții. În acest sector au avut loc deja tranzacții de o valoare impresionantă, 157 miliarde de USD (de la 16 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020), de peste două ori mai mare decât media celor cinci ani de dinainte de pandemie (71 miliarde de USD).
Totodată, activitatea M&A în sectorul energiei regenerabile aproape s-a triplat față de primul semestru din 2020, conducerile companiilor încercând să apeleze la tranzacții pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu ambițioase. Valoarea acestor tranzacții asociate considerentelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) a înregistrat un salt de la 35,7 miliarde de USD în primul semestru al anului 2020 la 96,5 miliarde de USD în perioada similară a anului curent.
S1 2021 M&A în România
Activitatea de tranzacționare a revenit puternic în primul semestru al 2021, cu un total de 69[1] de tranzacții, reflectând o creștere de 19% față de aceeași perioadă a anului trecut. În pofida volumului mai mare de tranzacții, valoarea estimată a acestora a crescut cu doar 4%, la 1,1[2] miliarde USD, datorită unei scăderi de 12% – până la 13 milioane USD – a mediei ofertelor de dimensiuni sub 100 milioane USD. Cea mai mare tranzacție din această perioadă a fost achiziția NGY Propertiers Investment, proprietarul Hermes Business Campus, de către fondul de investiții Adventum Quantum, pentru 146 milioane USD. Achiziția Crucea Wind Farm, cu o capacitate de 108 MW, de către Hidorelectrica, prima tranzacție realizată de către o companie de utilități de stat în sectorul privat, reafirmă ritmul accelerat al tranziției către energia verde. Deși valoarea tranzacției nu a fost declarată oficial, surse din piață o estimează la aproximativ 120-160 milioane USD.
Deși au fost excluse din datele[3] noastre la calculul valorii M&A, merită menționate alte trei mari tranzacții în perioada analizată. În ianuarie, AmerisourceBergen Corporation a fost de acord să achiziționeze Alliance Healthcare, deținută de Walgreens Boots Alliance, cu operațiuni în nouă țări, inclusiv în România, pentru 6,47 miliarde USD. În aprilie 2021, un consorțiu al Aroundtown SA și CPI Property Group au convenit să achiziționeze restul de 49% din compania românească cotată la Londra Globalworth Real Estate Investment, pentru 0,9 miliarde USD, iar în mai, Glovo, aplicația de livrare a alimentelor, a achiziționat operațiunile Delivery Hero în regiunea Balcanică, inclusiv în România, pentru 208 milioane USD.
Investitorii strategici continuă să fie principalii jucători de pe piața românească de M&A, reprezentând 94% din tranzacții. Deși România a rămas o destinație investițională atractivă pentru străini, cu tranzacții cu investitori din afara României (31) reprezentând 45% din total, tranzacțiile domestice (34) au crescut cu 31% față de S1 2020 și au reprezentat puțin sub jumătate din toate tranzacțiile. Cei mai activi investitori au fost din SUA (6 tranzacții), Germania (3 tranzacții), urmați de cei din Ungaria, Franța, Italia și Irlanda cu câte 2 tranzacții fiecare.
Cele mai active sectoare după volumul tranzacțiilor au fost tehnologia (14 tranzacții), urmată de imobiliare (10), produse industriale (10), energie electrică și utilități (6) și asistență medicală (6). În ceea ce privește valoarea anunțată a tranzacției, sectorul energiei electrice și al utilităților a atras cea mai mare parte a investițiilor, urmat de imobiliare, piețele bancare și de capital, produse industriale diverse și tehnologie.
Se așteaptă ca piața românească de achiziții să rămână activă pentru restul anului 2021, oferind oportunități de accelerare a creșterii business-urilor, inclusiv acelea care decurg din volatilitatea economică cauzată de pandemie, care a lăsat unele companii în dificultate financiară. Activitatea de M&A va fi, de asemenea, condusă de necesitatea ca modelele de afaceri să se adapteze, în special în e-commerce și cele direct către consumatori, dar și de a implementa digitalizarea, economia verde și agenda legată de sustenabilitate. Lichiditatea din piață și costurile de finanțare favorabile vor sprijini și accelera aceste tendințe. Câștigătorii sunt și vor fi cei care au demonstrat rezistență și inovație în timpul pandemiei. În pofida acestui sentiment general pozitiv, factorul necunoscut rămâne modul în care va evolua pandemia în ultima parte a anului 2021.
S1 2021 Piețele de capital din România
În T2 ’21, capitalizarea companiilor românești cotate la bursă a depășit nivelul pre-pandemic cu cel mai mare IPO pe segmentul principal din ultimii trei ani. TTS, cel mai mare transportator român de pe Dunăre, a început să tranzacționeze începând cu 14 iunie, după vânzarea a 50% din acțiunile companiei pentru 70,5 milioane de USD.
Activitatea investițională la bursa locală a continuat tendința ascendentă și în T2 ’21. Datele privind piața indică o predilecție pentru obligațiunile corporative ca un nou instrument de investiții, cu 8 emisiuni de obligațiuni pentru un total de 357 milioane USD, BCR listând cea mai mare emisiune, de 244,7 milioane USD.
Segmentul alternativ, AeRO, a fost de asemenea foarte dinamic în acest al doilea trimestru. Au fost încheiate șase listări pentru un total de 15,9 milioane USD dintr-o gamă largă de sectoare, inclusiv: produse de lactate (Agroserv Mariuța și Bonas Import Export), vin (Vifrana), industria prelucrătoare (Raiko Transilvania și Simtel Team), IT (Firebyte Game) și agricultură (Agroland Agribusiness).
Lichiditatea bancară rămâne abundentă. Ratele interbancare s-au stabilizat, cu ROBOR 3M la aproximativ 1,5%, în scădere cu 70bps comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Împrumuturile au crescut cu două cifre, stocul de credite pentru populație și companii depășind 73,4 miliarde USD la 30 iunie, o creștere de 11,2% de la an la an. Creditele către companii au fost principalul motor al creșterii atât pentru împrumuturile denominate în RON, cât și pentru cele în valută, care au marcat o creștere anuală de 21,7%, respectiv 6,4%.
***
Analiza activității M&A pentru România, în semestrul 1 din 2021 a fost realizată de echipa de specialiști EY România formată din Peter Latos, liderul departamentului de Strategie şi Tranzacţii, Andrei Eftimie, Partener Asociat, Capital Debt Advisory, Europa Centrală și de Sud-Est, şi Florenţa Tudor, Senior Manager, M&A, Strategie şi Tranzacţii.
[1] Baza de date M&A a EY pentru România exclude tranzacțiile cu participații sub 15%.
[2] Include o estimare a valorii tranzacțiilor în care nu au fost dezvăluite anterior date de către părți sau acestea nu sunt disponibile în baze de date ale terților și/sau sunt raportate de surse media.
[3] Tranzacțiile internaționale care includ companii sau operațiuni în România care sunt incluse în numărul de tranzacții, dar sunt excluse din valoarea M&A în cazul în care alocarea valorii tranzacției nu este disponibilă.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor
Studiu EY: Tehnologia și analiza de date ameliorează semnificativ managementul riscurilor
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Piața de fuziuni și achiziții din România (M&A – mergers and acquisitions) a înregistrat 54 de tranzacții în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu 42, în aceeași perioadă din 2020. Deloitte estimează valoarea totală a pieței pentru tranzacțiiile cu valoare comunicată și necomunicată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au fost de 485 de milioane de euro. Pentru comparație, valoarea totală a pieței în prima jumătate a anului 2020 a fost de 1-1,2 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au însumat 572 de milioane de euro.
„Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei și cele care s-au adaptat și au dezvoltat noi tehnologii pentru a-și menține sau îmbunătăți rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele și sănătatea. Din ce în ce mai mulți investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziționeze, așa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde și de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile. Anul 2021 arată promițător din punctul de vedere al activității de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Patru tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate în prima jumătate a anului, similar cu acceași perioadă a anului 2020.
„Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, piețele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidități a piețelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situație dinamică în domeniul M&A. Ne așteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creșterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.
Cele mai mari tranzacții din prima jumătate a anului 2021 au fost:
- Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziționat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro;
- achiziționarea de către Glovo a operațiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro;
- fondul de investiții Adventum a achiziționat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro;
- preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm și Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.
Cele mai active sectoare după numărul de tranzacții au fost imobiliarele (inclusiv construcțiile), tehnologia și serviciile financiare. Împreună, acestea au generat 24 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie și servicii financiare.
Piața de fuziuni și achiziții din România în primele șase luni ale anului 2021:
- valoarea de piață pentru tranzacțiile cu valoare comunicată: 485 de milioane de euro;
- valoarea de piață estimată (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 1,2-1,4 miliarde de euro;
- număr tranzacții cu valoare comunicată: 15;
- valoarea medie de tranzacție (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 32,4 milioane de euro.
* Notă: pentru grafic au fost luate în considerare doar tranzacțiile cu o valoare comunicată de peste 5 milioane de euro, iar mega tranzacțiile (mai mari de 500 de milioane euro) au fost excluse. Informațiile sunt colectate din surse publice și actualizate cu valorile tranzacțiilor rezultate din cele mai recente informații disponibile.
Deloitte România coordonează o practică M&A multidisciplinară, cu o abordare holistică, ce include linii de business precum Consultanță M&A, Servicii Suport Tranzacții, Consultanță Fiscală și Consultanță Juridică. Astfel, echipele de profesioniști Deloitte pot acoperi toate aspectele relevante ale unei tranzacții.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business
Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
- 47% dintre directorii executivi din sectorul tehnologic anticipează că profitabilitatea își va reveni complet în 2021
- Megatranzacțiile au reprezentat 59% din valoarea globală a tranzacțiilor din sectorul tehnologic în 2020
- Impactul social și asupra mediului, elemente importante în definirea strategiilor pe termen lung ale companiilor din sectorul tehnologic
Sectorul tehnologic a înregistrat în ultimul an o creștere spectaculoasă a activității de tranzacționare, în pofida incertitudinilor provocate de pandemie, fuziunile și achizițiile (M&A) reprezentând o pârghie esențială de creștere în efortul de redresare al companiilor. Aceasta este una dintre concluziile celei de-a 23-a ediții a studiului EY Technology Global Capital Confidence Barometer (CCB), care evaluează gradul de încredere al companiilor în perspectivele economice, în rândul directorilor executivi din domeniul tehnologic.
În 2020, megatranzacțiile în valoare de cel puțin 5 miliarde de USD au reprezentat 59% din valoarea globală a tranzacțiilor din sectorul tehnologic, un procent în creștere față de 47% înregistrat în 2019. În viitorul apropiat, 16% dintre respondenții din sector planifică tranzacții de impact, cu o valoare de cel puțin 5 miliarde de USD. Potrivit raportului, companiile din sectorul tehnologic au continuat să înregistreze un ritm de creștere mai mare decât cel al pieței în privința profiturilor acționarilor, ceea ce a permis multor companii să genereze câștiguri substanțiale, în pofida unei evoluții mai degrabă modeste a veniturilor și profitabilității.
Per ansamblu, respondenții cu funcții de conducere executivă din domeniul tehnologic privesc cu optimism în viitor, aproape jumătate dintre aceștia (47%) anticipează că profitabilitatea își va reveni complet în acest an (față de 23% dintre toți directorii executivi sondați în cadrul barometrului extins EY). Deși respondenții din domeniul tehnologic admit că perspectivele pentru creșterea organică pe termen scurt sunt caracterizate de dificultăți, 51% intenționează să apeleze la tranzacții M&A în următorul an pentru a-și susține dezvoltarea.
Cu toate acestea, optimismul este temperat de gradul de competitivitate tot mai ridicat al pieței tranzacțiilor și de impactul tensiunilor geopolitice. 78% dintre directorii executivi din domeniul tehnologic preconizează că se va înregistra o concurență tot mai mare în procesul de ofertare pentru achiziționarea de active în următoarele 12 luni, provenind în principal din zona capitalului privat, în timp ce 81% consideră că problemele geopolitice i-au forțat să facă schimbări în privința investițiilor strategice.
“Lecțiile învățate din această criză globală îi încurajează pe executivi să facă schimbări profunde și de anvergură privind aspectele fundamentale ale afacerilor lor. Pandemia COVID-19 a condus la o accelerare și mai mare a transformării, companiile urmăresc acum nu numai să restabilească performanța anterioară crizei, ci și să își reformeze viitorul pentru o lume post-pandemică.
Activitatea de tranzacționare în sectorul local de tehnologie a înregistrat o creștere în ultimele 12 luni, pe fondul unor cereri externe mai mari, pentru companii de outsourcing – achiziție de talente, soluții și comerț electronic, precum și soluții care permit extinderea serviciilor pe canale digitale. Un alt factor major, care a influențat creșterea activității de tranzacționare, îl reprezintă faptul că majoritatea companiilor au fost forțate, sub impactul pandemiei, să își extindă serviciile tradiționale pe canalele digitale, vitale în perioada de recesiune”, a comentat Marius Nicolae – Head of Technology, Strategy and Transactions, EY România.
Recrutarea angajaților cu abilități tehnologice și inițiativele cu valoare pe termen lung, principalele preocupări ale directorilor executivi
Pandemia a produs o schimbare și în modul în care companiile de tehnologie abordează retenția celor mai buni angajați. În condițiile în care telemunca oferă acum companiilor o multitudine de oportunități în recrutarea talentelor, 82% dintre respondenții cu funcții de CEO în sectorul tehnologic declară că munca la distanță le-a schimbat perspectiva asupra modelului operațional al afacerii lor în viitor. În același timp, 91% dintre aceștia au indicat că angajații au o influență asupra regândirii strategiilor lor.
Pe lângă planurile de recrutare a talentelor, executivii se concentrează tot mai mult pe identificarea modalităților prin care își pot proteja business-ul în noul context economic. 77% dintre respondenții din sectorul tehnologic consideră important ca organizațiile să vină cu inițiative bine argumentate privind crearea de valoare pe termen lung pentru toate părțile interesate. În mod similar, majoritatea executivilor din domeniul tehnologiei cred că în rândul acestor părți interesate există un grad tot mai mare de conștientizare a impactului social și de mediu al companiilor (79%) și că nu este sustenabil să se concentreze exclusiv pe optimizarea profiturilor (86%).
Având în vedere că sectorul tehnologic este supus unei monitorizări mai atente din cauza unor factori precum încrederea socială, protecția confidențialității, utilizarea datelor și respectarea reglementărilor, clienții și angajații se așteaptă ca organizațiile tehnologice să își asume un rol de lider în direcția schimbărilor sociale și de mediu. Printr-o comunicare deschisă și transparentă a parametrilor de măsurare a performanțelor și a aspectelor care țin de operațiuni durabile, gestionarea energiei și consumul produselor, companiile pot construi o relație de încredere atât în interiorul, cât și în exteriorul propriilor organizații.
Pentru mai multe informații privind studiul EY Global Capital Confidence Barometer, vizitați ey.com/ccb.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Pexels.com
[divider height=”30″ line=”1″]
- În 2020, piețele au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, atingând noi recorduri
- Volumele IPO au crescut cu 19% și capitalurile atrase s-au majorat cu 29% în 2020 față de anul anterior
- Octombrie 2020 a fost cea mai activă lună octombrie din ultimii 20 de ani după numărul tranzacțiilor
În pofida incertitudinilor din 2020, investitorii IPO s-au bucurat de un an prosper, în care activitatea de pe piața ofertelor publice inițiale (IPO) a rezistat șocurilor provocate de pandemie, susținută de nivelul redus al ratelor dobânzii și de politici monetare expansioniste. Numărul tranzacțiilor IPO globale a continuat să crească, majorându-se cu 19% și atingând 1.363 de tranzacții, în timp ce valoarea capitalurilor atrase a crescut cu 29% față de anul anterior, cumulând 268 miliarde de USD. Această evoluție solidă a activității IPO indică faptul că piețele de capital globale reprezintă în continuare o platformă prin care companiile au acces la capitalul public.
Regiunea Americii de Nord și de Sud a înregistrat cea mai mare creștere anuală atât în ceea ce privește volumul, cât și valoarea tranzacțiilor IPO. Numărul acestora a crescut cu 30%, la 282 de tranzacții, iar valoarea capitalurilor atrase cu 78%, la 97,9 miliarde de USD în 2020. Și regiunea Asia-Pacific a înregistrat progrese semnificative, cu o majorare de 20% a volumului, la 822 de tranzacții IPO, și o creștere de 45% a valorii acestora, la 136,2 miliarde de USD. În regiunea EMEIA, deși numărul tranzacțiilor IPO a crescut cu 7% la 259 de tranzacții, valoarea acestora a scăzut cu 43% la 33,9 miliarde de USD. Per total, în 2020 s-a înregistrat o creștere constantă a volumului tranzacțiilor IPO transfrontaliere, care au reprezentat 7,9% din numărul IPO-urilor și 10% din valoarea acestora, față de 8% și, respectiv, 7% în 2019.
Sectorul tehnologic și-a menținut poziția dominantă atât în funcție de numărul tranzacțiilor, cât și de valoarea acestora, înregistrând 324 de tranzacții IPO în valoare totală de 89,1 miliarde de USD. Sectorul industrial s-a clasat pe locul al doilea în funcție de volum, cu 243 de tranzacții în valoare de 31,4 miliarde de USD, urmat de sectorul sănătății cu 235 de tranzacții IPO care au atras capitaluri în valoare de 50,4 miliarde de USD, conform raportului trimestrial EY Global IPO trends: Q4 2020.
Florin Vasilică, Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România: „În contextul incertitudinilor generate de actuala criză a sănătății, piața din România a demonstrat un anumit grad de stabilitate și reziliență. În T4 2020, bursa locală a găzduit pe platforma AeRO două IPO-uri de 1,1 milioane de EUR din două sectoare importante precum agricultura și IT&C. Mai mult, piața locală a devenit un furnizor de lichiditate de încredere pentru emitenții de obligațiuni, Ministerul Finanțelor Publice atrăgând în ultimul trimestru al anului 2020 peste 550 milioane de EUR de la investitorii de retail. Alte emisiuni de obligațiuni au cumulat cca. 12,3 milioane de EUR în T4 2020 din sectoare strategice precum: bănci, bunuri de larg consum și imobiliare.
În 2021, volatilitatea pe piața de capital ar putea persista în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19, de succesul campaniilor de vaccinare și de performanța generală a pieței globale. Cu toate acestea, piața de capital din România are oportunitatea de a se consolida și de a deveni o sursă importantă de finanțare atât pentru companiile private, cât și pentru cele de stat, cu atât mai mult acum când Guvernul României are în vedere abrogarea Legii nr. 173/2020 care reglementa interdicția listărilor companiilor publice timp de doi ani. În contextul actual, listarea unor participații mai mici la companiile de stat ar putea ajuta bugetul de stat, lăsând loc pentru finanțarea investițiilor publice strategice.
Luând in considerare injecțiile de lichiditate ale băncilor centrale în scopul sprijinirii piețelor, acest surplus de bani va permite proiectelor să fie finanțate cu succes. Astfel, antreprenorii locali pot beneficia în 2021 de aceste surse de finanțare pentru a asigura dezvoltarea pe termen mediu și lung.”
Piața IPO de pe continentul american s-a adaptat pentru a rezista la șocuri în 2020
Evoluția piețelor IPO din America de Nord și de Sud a rămas pozitivă în trimestrul al IV-a 2020, încheind anul cu 282 de tranzacții, care au atras capitaluri în valoare 97,9 miliarde de USD. Sectorul sănătății s-a menținut în top, în această regiune având loc 40% din numărul total de tranzacții, adică 114 de IPO-uri, care au atras capitaluri în valoare de 27,9 miliarde de USD în 2020. Pe locurile următoare s-au clasat sectorul tehnologic, cu 77 de tranzacții în valoare de 40,4 miliarde de USD, și sectorul industrial, care a înregistrat 19 tranzacții IPO în valoare de 8 miliarde de USD în 2020.
Bursele din SUA au continuat să înregistreze o evoluție favorabilă, găzduind 79% (224) din tranzacțiile IPO din regiune, care au atras 88% (86,2 miliarde de USD) din valoarea totală a tranzacțiilor din regiune. 2020 a fost cel mai activ an și pentru Brazilia din 2007 din perspectiva numărului de tranzacții (29) și a veniturilor (8,5 miliarde de USD), pe fondul unor niveluri reduse ale ratelor dobânzii, care i-au direcționat pe investitori către piețele de capital. Deși bursele din SUA și-au păstrat dinamismul, societățile vehicul investițional (SPAC) se transformă tot mai mult într-o modalitate preferată de companii pentru a pătrunde pe piețele publice, datorită rapidității și gradului de certitudine ridicat al tranzacțiilor.
Piețele din regiunea Asia-Pacific rămân puternice în pofida pandemiei COVID-19
Deși 2020 a fost un an dificil, activitatea din regiunea Asia-Pacific a avut rezultate mai bune decât în 2019, crescând cu 20% (822 tranzacții) ca volum și cu 45% (136,2 miliarde de USD) ca venituri. De fapt, regiunea a înregistrat cea mai mare valoare a capitalurilor atrase din 2010. În clasamentul pe sectoare, industria s-a situat pe primul loc, cu 181 de tranzacții în valoare de 20,8 miliarde de USD, urmată de tehnologie, cu 180 de tranzacții în valoare de 38,7 miliarde de USD, și sectorul materialelor, care a înregistrat 95 de IPO-uri, care au atras capitaluri în valoare de 7,4 miliarde de USD.
Trei dintre primele cinci burse la nivel mondial provin din China. În contextul în care atitudinea investitorilor s-a menținut pozitivă în trimestrul al patrulea, China a înregistrat o creștere atât în ceea ce privește numărul de tranzacții IPO, cât și valoarea acestora, atrăgând capital în valoare de 119,1 miliarde de USD prin intermediul a 536 de tranzacții IPO.
Ecosistemul startup-urilor din Japonia a continuat să sprijine evoluția pozitivă și în trimestrul al patrulea al anului 2020, înregistrând o creștere modestă de 4% (93) a numărului de tranzacții IPO și o scădere de 13% (3,3 miliarde de USD) a capitalurilor atrase în 2020.
Piețele IPO din EMEIA s-au dovedit rezistente la șocuri și adaptabile
EMEIA a prins viteză în trimestrul al patrulea al anului 2020, în pofida celui de-al doilea val al pandemiei COVID-19 prin care a trecut această regiune. La nivelul întregului an 2020, EMEIA a înregistrat 259 de tranzacții IPO și capitaluri în valoare de 33,9 miliarde de USD, ceea ce a reprezentat o creștere de 7% și, respectiv, o scădere de 43%.
În Europa, piața a continuat să accelereze în 2020, cu creșteri ale numărului de tranzacții și ale veniturilor de 23% și, respectiv, 9% față de anul anterior. Piața IPO din Regatul Unit și-a păstrat dinamica din trimestrul al treilea cu ajutorul a două megatranzacții IPO înregistrate în trimestrul al patrulea, rezultând o majorare de 30% a numărului de tranzacții și o creștere de 56% a valorii tranzacțiilor față de anul anterior.
Perspectivele pentru primul trimestru al anului 2021: piețele vor menține ritmul
În contextul în care disponibilitatea vaccinului anti-COVID-19 conferă optimism și companiile profită de nivelul ridicat de lichiditate, este de așteptat ca piețele IPO globale să rămână puternice și probabil vor menține același ritm la intrarea în primul semestru al anului 2021. Din perspectiva geopolitică, acordul Brexit favorizează o atitudine optimistă pe piețele IPO, pe măsură ce acordurile dintre UE și Regatul Unit continuă să prindă contur. Deși fereastra de oportunitate rămâne deschisă, candidații IPO trebuie să fie atenți în continuare la propunerile de modificări legislative, la o potențială corecție a pieței cauzată de creșterea volatilității prețurilor și la ritmul în care își revine lumea de pe urma pandemiei COVID-19.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
Tranzacțiile globale au înregistrat o oprire bruscă odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, companiile optând să-și conserve lichiditățile când s-au văzut confruntate cu efectele imediate ale crizei. Studiile EY arată, însă, că acele companii care iau decizii îndrăznețe și planifică tranzacții și investiții strategice imediat după o criză sunt cele care beneficiază cel mai mult pe termen lung.
Analizând tranzacțiile din perioada imediat următoare crizei financiare globale (2008-2010), cercetările EY au constatat că organizațiile care s-au mișcat rapid, care au făcut tranzacții curajoase și și-au transformat portofoliile, au înregistrat o creștere cu 25% a profitului total al acționarilor în decada următoare, în comparație cu cele care nu au procedat astfel.
Companiile care au realizat achiziții au înregistrat profituri ale acționarilor cu 26% mai mari.
Companiile care și-au reconfigurat portofoliile prin asumarea unor decizii mai dificile, dar necesare de a ceda active, au fost și ele recompensate prin obținerea unor profituri cu 24% mai mari în același interval.
Ca o dovadă suplimentară a faptului că organizațiile care au investit capital după criza financiară globală au câștigat avantaj competitiv, sunt profiturile de două sau de trei ori mai mari comparativ cu cele ale companiilor care au adoptat o abordare precaută – arată analizele EY.
Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global, Strategie și Tranzacții, a declarat: „Când vine o furtună, reacția firească este să ferecăm ușile și ferestrele și să așteptăm să treacă. Dar dovezile arată că a sta și a nu face nimic în toiul unei astfel de crize nu reprezintă o opțiune. După cum am observat în perioada de după criza financiară, contextul tranzacțional le permite adeseori companiilor să realizeze achiziții valoroase care pot alimenta o creștere mai rapidă, pe o piață aflată în recuperare. În același timp, creșterea organică prin investiții strategice este la fel de importantă. De exemplu, sectorul tehnologic a cules beneficiile intensificării activităților de cercetare-dezvoltare în acea perioadă de recuperare, imediat după criza financiară globală. Multe dintre acele investiții au facilitat intrarea companiilor tehnologice în sectoare precum comerțul cu amănuntul și divertismentul”.
Factorii specifici fiecărui sector care vor duce la intensificarea activității M&A
Pandemia COVID-19 a afectat activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) în toate sectoarele, iar intensificarea tranzacțiilor va fi favorizată de o serie factori care pot varia semnificativ de la un sector la altul, potrivit analizei EY.
În sectorul sănătății, activitatea M&A va fi impulsionată probabil de achiziționarea de către marile companii a jucătorilor inovatori din domeniul terapiilor celulare și genice, în contextul în care progresele științifice continuă să demonstreze potențialul acestor terapii personalizate. O creștere a numărului de consorții și alianțe este de asemenea posibilă în acest sector, deoarece companiile caută să acumuleze cunoștințe de specialitate cu privire la aprovizionarea la scară largă de care au nevoie pentru a-și crește producția.
Sectoarele de media și telecomunicații par hotărâte să depășească problemele cauzate de oprirea activității și să exploateze tranziția continuă a preferințelor consumatorilor spre mediile digitale de divertisment.
În sectorul tehnologic, jucătorii consacrați, care doresc să își extindă capacitățile, în special în domeniul cloud și al implicării participative a clienților, își vor mări cota de piață și veniturile prin valorificarea prețurilor atractive ale start-up-urilor inovatoare.
În comerțul cu amănuntul și industrie, activitatea va fi impulsionată de fuziunile ce vor duce la consolidarea capacității companiilor de a genera fluxuri de numerar mai mari și de a-și spori rezervele de lichidități.
În industria auto, tranzacțiile vor fi susținute de actualele tendințe ale pieței, cum ar fi trecerea la vehicule complet electrice.
Această analiză a fost realizată de departamentul Strategie și Tranzacții al EY, o linie de servicii redefinită, care va îngloba practici extinse de consultanță în strategie, reunind capacități ale echipelor EY-Parthenon (consultanţă în strategie) și ale serviciilor de consultanță în afaceri și consultanță în tranzacții.
În România, departamentul are o echipă de 42 de profesioniști, condusă de Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții.
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Pandemia COVID-19 a redus listările la burse în întreaga lume în prima jumătate a anului 2020
Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19
Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
Pe 19 noiembrie 2019, NNDKP Legal & Tax și BusinessMark, au organizat evenimentul „Tranzacțiile M&A: aspecte cheie juridice, fiscale și de business într-o perspectivă 360 de grade”.
Evenimentul i-a avut ca vorbitori pe: RUXANDRA BOLOGA, Partener NNDKP, unul dintre coordonatorii practicii de Corporate/M&A, GEORGETA DINU, Partener NNDKP, coordonator al practicilor de Concurență, Ajutor de Stat, Drept UE, SILVIU BĂDESCU, Partener, NNDKP Consultanță Fiscală, VLAD NĂSTASE, CEO, Concilium Consulting.
Discuția a fost moderată de ANCA TOMA, Director Business Development și Marketing în cadrul NNDKP.
Specialiștii NNDKP au prezentat și analizat subiecte, precum: pregătirea vânzării sau achiziției unei companii, aspecte privind procesul de due diligence pentru achiziția unui business concurent; modalități de finanțare a unei achiziții; considerații fiscale ce ar trebui avute în vedere în legătură cu finanțarea unei achiziții; aspecte juridice în decizia de achiziție sau vânzare; elemente cheie în negocierea contractelor; implicațiile fiscale la o achiziție de active în comparație cu o achiziție de titluri de participare; protejarea valorii companiei achiziționate până la intrarea efectivă în companie a noului proprietar; asigurarea continuității business-ului și tranziția spre noul cumpărător.
„Primul aspect pe care îl recomandăm oricărei companii să îl aibă în vedere în procedura de demarare a unui proiect de tip M&A este selectarea unor consultanți potriviți: financiari, juridici și de taxe. Aspectul critic care trebuie avut în vedere este ca aceștia să nu fie doar tehnic calificați, ci parteneri cu care să existe o chimie bună. Cel de-al doilea aspect este recomandarea de a vă evalua afacerea prin propriul proces de vendor due dilligence – financiar, juridic și de taxe – identificând astfel posibilele elemente problematice care ar trebui gestionate înainte de a se transforma în aspecte care v-ar putea slăbi poziția de negociere”, a precizat Ruxandra Bologa într-unul din răspunsurile sale cu privire la cum se pregătește vânzarea sau achiziția unei companii.
În continuare, Georgeta Dinu și Silviu Bădescu au vorbit despre procesul de due dilligence pentru achiziția unui business concurent, pentru a evita riscurile concurențiale generate de accesul la date comerciale sensibile.
„În cele mai multe cazuri, potențialul cumpărător vrea să știe tot. Vânzătorul, la rândul lui, e dispus să arate cât mai mult, dar are și preocuparea că unele dintre informații sunt sensibile și că trebuie să le arate înainte de a fi sigur că tranzacția se va încheia. Ce facem dacă eu, cumpărător, aflu informații despre un business, dar apoi nu cumpăr? Sunt mecanisme care implică echipe comune care să evalueze informațiile sensibile și pentru care trebuie stabilită o procedură de acces,”, a spus Georgeta Dinu.
La rândul său, Silviu Bădescu a punctat că „perspectiva fiscală e importantă în orice tranzacție de M&A”.
„Sunt diverse lucruri care trebuie să se discute: tranzacția e cu sau fără TVA, cum structurez tranzacția, care sunt implicațiile fiscale, ce mă ajută, ce mă dă înapoi? Importanța due dilligence este majoră: cum negociez, cum pun problema ca strategie în negociere, ce structură aleg la nivel de strategie? Toate aspectele trebuie discutate și văzute pe tot parcursul procesului de achiziție”, a detaliat el.
În ceea ce privește indicatorii de business care determină o reanalizare de strategie pentru companie și acționariat, Vlad Năstase a punctat:
„Fiecare companie trebuie să evalueze dacă și-a atins potențialul maxim în actualul model de business și dacă poate să aducă ceva în plus prin modelul nou de business, dar și dacă măsurile le sunt la îndemână. Asistăm în România și la un nou fenomen: schimbul de generații. Așadar și factorul de vârstă ar putea fi un indicator care să răspundă la această întrebare. În același timp, companiile care rezistă de cel puțin 10 ani în piață, un posibil investitor le va observa”.
În cea de-a doua sesiune, specialiștii NNDKP au vorbit despre elementele cheie în negocierea contractelor de achiziție/vânzare, cu accent pe mituri și adevăruri referitoare la due dilligence, clauzele de răspundere și de despăgubire și modalitățile de stabilire a prețului.
Recomandarea generală oferită de specialiștii NNDKP reprezentanților companiilor interesate de proiecte de tip M&A este aceea de a avea o imagine de ansamblu asupra riscurilor, pentru că numai așa își vor putea stabili poziția de negociere.
[divider height=”30″ line=”1″]
Un eveniment: 
Organizat cu susținerea: 
[divider height=”30″ line=”1″]
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sistemul fiscal internațional este într-o continuă schimbare, după cutremurul adus de criza economică din țările bogate, care au avut și au o mare influență în definirea sistemului fiscal la nivel global. După raportul BEPS (privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) al OECD, au apărut tot mai multe schimbări și constrângeri având trei direcții principale: transparența, substanța economică și schimbul de informații.
La rândul ei, Uniunea Europeană face pași mai repezi în implementarea unei serii de Directive care transpun ideile BEPS. Astfel, 31 decembrie 2019 este termenul prevăzut de UE pentru transpunerea Directivei privind obligațiile de raportare pentru intermediari (DAC6).
Deși Directiva ar trebui transpusă în legislația națională în mai puțin de 3 luni, încă nu avem un text de lege, fapt ce sporește incertitudinile privind aplicarea acesteia.
Despre ce este vorba în DAC 6?
În contextul tendințelor internaționale privind lupta împotriva practicilor fiscale abuzive, precum și a dezvăluirilor din scandalurile Panama Papers, Paradise Papers sau Football Leaks, OCDE și UE au propus intensificarea și diversificarea schimbului de informații, în scopul de a proteja bazele fiscale naționale împotriva eroziunii.
Astfel, la nivelul UE s-a adoptat DAC 6, Directiva privind schimbul de informații pentru intermediari, care introduce obligații de raportare a unor tranzacții transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă, ce sunt identificate în baza unor criterii specifice. Mai mult, obligați la aceste raportări vor fi, alături de companii, și intermediarii (de ex. consultanți, avocați etc.) care sfătuiesc sau asistă companiile la implementarea tranzacțiilor raportabile.
Cum se raportează?
Fiecare companie sau intermediar va trebui să notifice tranzacțiile raportabile către autoritățile fiscale din țara sa. Ulterior, autoritățile fiscale din fiecare stat membru vor transmite aceste informații către o platformă dezvoltată la nivel european, astfel că acestea vor fi mult mai în măsură să răspundă practicilor fiscale abuzive prin modificări legislative, dar și prin controale fiscale coordonate și țintite.
La nivel european, unele state s-au mișcat mai repede în transpunerea DAC 6. Printre acestea regăsim Polonia, Lituania, Slovenia și Ungaria. Alte 14 state au publicat proiectul de transpunere a Directivei (Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Spania și Regatul Unit).
Cine raportează?
Conform DAC 6, obligația de raportare îi revine fie intermediarului (de exemplu, consultanți fiscali, financiari, contabili sau avocați), fie contribuabilului. Directiva oferă însă statelor membre posibilitatea de a excepta intermediarii de la raportare în cazurile în care aceștia au dreptul la protecția confidențialității, în temeiul secretului profesional. De exemplu: Luxemburg, Portugalia, Cipru, Olanda și Slovenia scutesc doar avocații; Slovacia scutește avocații, consultanții fiscali și auditorii; în Cehia, confidențialitatea profesională trebuie păstrată de către consultanții fiscali, avocați, auditori și notari. Pe de altă parte, în Franța, deși în stadiu de proiect, se are în vedere ca și avocații (care fac obiectul privilegiului profesional) să fie supuși raportării în baza DAC 6, însă nu în sensul divulgării numelor părților implicate.
Ce se raportează?
DAC 6 prevede o serie de criterii pe baza cărora se identifică tranzacțiile transfrontaliere raportabile. Conform DAC 6, raportarea vizează toate taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată (TVA), a taxelor vamale, a accizelor și a contribuțiilor obligatorii la asigurările sociale. Totuși, anumite țări au extins aria de aplicare a obligațiilor de raportare. Astfel, în Polonia se raportează și tranzacțiile locale care îndeplinesc criteriile prevăzute. De asemenea, în Polonia și Portugalia, obligația de raportare vizează și sfera TVA.
Mai mult, însăși lista de criterii din Directivă este vag formulată și vizează o gamă largă de structuri și tranzacții transfrontaliere. În baza informațiilor suplimentare disponibile cu privire la aplicarea DAC 6, multe societăți se vor afla în situația de a raporta tranzacții curente, unele chiar banale, care la prima vedere pot fi omise cu ușurință, mai ales în contextul în care Directiva nu prevede un prag minim pentru tranzacții.
Fără a trece în revistă lista extinsă a criteriilor de raportare, iată câteva posibile exemple de tranzacții care ar trebui raportate în baza DAC 6 (fie pe baza interpretării Directivei, fie prin raportare la normele de aplicare emise de către diverse state membre):
- împrumuturi contractate pentru a finanța distribuții de dividende, contribuții de capital sau achiziția/extinderea participanților în alte societăți;
- conversii ale datoriilor în capital social;
- tranzacții care fac obiectul unui regim preferențial, de exemplu profitul reinvestit prevăzut de legea română poate intra în această categorie;
- tranzacții cu societăți care plătesc impozit zero sau aproape zero – în această categorie pot intra tranzacțiile făcute cu o microîntreprindere din România (având în vedere că, în interpretarea Comisiei Europene, sintagma „aproape zero” înseamnă până la 1%);
- deducerea amortizării unui activ în mai multe jurisdicții – în această categorie pot intra activele alocate unui sediu permanent, a căror amortizare se deduce atât la nivelul sediului permanent, cât și la nivelul societății mamă (dacă se aplică metoda creditului fiscal pentru evitarea dublei impuneri); transferuri de active, inclusiv alocările dintre societatea mamă și sediul ei permanent.
În plus, anumite tranzacții sunt raportabile numai dacă trec testul beneficiului principal (i.e. al căror principal beneficiu este obținerea unui avantaj fiscal). Modul cum se efectuează acest test nu este prevăzut în DAC6, însă câteva state membre au adus clarificări cu privire la interpretarea și aplicarea acestuia.
De exemplu, Spania prezintă o definiție a ceea poate fi considerat un „avantaj fiscal”, și anume: „o reducere a bazei impozabile sau a impozitului datorat, inclusiv amânarea impozitului datorat, precum și generarea de pierderi operaționale nete sau credite fiscale”. În principiu, orice tranzacție transfrontalieră care generează o cheltuială deductibilă sau pentru care se acordă credit fiscal ar putea, în baza acestei definiții, să intre în sfera de raportare.
Consecințele neraportării: penalități mari și chiar urmărirea penală?
Polonia, prima țara care a implementat DAC6, impune și cele mai aspre penalități pentru neconformare – acestea pot ajunge până la 4,7 milioane euro. În plus, intermediarii ale căror venituri sau costuri au depășit în anul precedent exercițiului financiar 1,85 milioane euro sunt obligați să introducă și să utilizeze o „procedură internă” pentru DAC 6. În cazul neîndeplinirii acestei obligații, sancțiunea poate să ajungă la aproximativ 460 mii euro. Și în Olanda regăsim pedepse severe: o taxă unică de aproximativ 800 mii euro, iar în anumite situații extraordinare, autoritățile pot începe și urmărirea penală. În Austria, Slovacia și Suedia, penalitatea propusă poate ajunge până la 50 mii euro, sau valori mai mici, de 25 mii euro în state precum Ungaria, Slovenia, Cipru, Cehia, Germania.
Alte state au în vedere introducerea de penalități pe zile de neconformare (Marea Britanie), în funcție de dimensiunea intermediarului (Danemarca) sau pe numărul setului de date ce ar trebui raportat (Spania).
Concluzie
Dacă ne uităm la modul în care Directiva a fost transpusă în alte state membre, există multe întrebări privind modul în care DAC 6 va fi transpusă în România, de exemplu: Cine va avea în final obligația de raportare? Cât de mari vor fi penalitățile pentru neraportare? Vor fi incluse și tranzacțiile locale sau numai cele transfrontaliere? Aceste întrebări vin să completeze niște criterii de raportare care sunt, în sine, foarte complexe.
Este recomandabil ca societățile să se pregătească din timp (prin analiza tranzacțiilor, definirea de proceduri de monitorizare și, mai ales, o bună înțelegere a criteriilor de raportare) pentru a identifica tranzacțiile raportabile atât cu alte state membre, cât și tranzacții efectuate cu societăți din afara Uniunii Europene. Acest lucru este cu atât mai important având în vedere că vizează o raportare retroactivă, obligația de raportare țintind tranzacțiile din perioada 25 iunie 2018 – adică aproape un an și jumătate în urmă – până la data de 31 august 2020.
Este important ca orice societate implicată în tranzacții transfrontaliere să cunoască și să analizeze prevederile DAC 6, întrucât tranzacții curente, aparent banale, pot face obiectul unor astfel de raportări. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât consecințele pot fi semnificative, mai ales pentru că nu există un prag valoric. Conform DAC 6, orice tranzacție, oricât de mică, trebuie raportată, dacă sunt îndeplinite criteriile.
Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)