Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: De unde pornim cu ajustările prețurilor de transfer pentru anul 2020?
Economia întregii lumi se află în mijlocul unei crize severe provocate de măsurile luate pentru a combate virusul COVID-19. O întrebare care se pune în contextul recesiunii economice este dacă prețurile de transfer ale companiilor multinaționale trebuie revizuite.
Prezentăm în cele de mai jos abordările potențiale pentru ajustarea valorilor de referință ale profiturilor entităților controlate sau ale celor independente din seturile finale de comparabile în contextul utilizării metodei marjei nete sau metodei comparării prețurilor, în concordanță cu principiul valorii de piață.
Liniile directoare OCDE arată importanța luării în considerare (analiză) a condițiilor economice:
“Circumstanțele economice care pot fi relevante pentru determinarea comparabilității pieței includ localizarea geografică; mărimea piețelor; nivelul concurenței pe piețe și pozițiile concurențiale ale cumpărătorilor și vânzătorilor … Existența unui ciclu (de exemplu, ciclu economic, de afaceri sau de produs) este una dintre circumstanțele economice care ar trebui identificate … Piața geografică este o altă circumstanță economică care ar trebui identificată.” (Liniile directoare OCDE, capitolul I, paragraful 1.110 – 1.112.).
Marjele de profit pentru entitățile controlate ce fac obiectul exemplelor de mai jos se bazează pe studii de comparabilitate și se așteaptă să fie realizată o anumită autocorecție a intervalelor de profitabilitate de referință, deoarece profiturile comparabile ale companiei se modifică ca urmare a recesiunii economice.
În primul rând, există problema practică conform căreia datele companiilor comparabile sunt disponibile numai cu un decalaj semnificativ (bazele de date Amadeus, Orbis și TP Catalyst se actualizează cu datele financiare ale anului 2020 cel mai devreme în toamna lui 2021), astfel încât companiile trebuie să stabilească dacă studiile de comparabilitate bazate pe date istorice trebuie ajustate pentru 2020.
În al doilea rând, există o problemă mai importantă, potrivit căreia diferențele dintre companiile comparabile și entitatea controlată, care nu erau semnificative în perioadele normale, ar putea fi destul de pronunțate în perioade neobișnuite ca cea generată de COVID 19. Pentru a oferi un exemplu, distribuitorul testat și distribuitorii comparabili pot fi destul de diferiți în ceea ce privește diversificarea portofoliilor de produse (exemplu: un distribuitor de produse textile – haine poate deveni peste noapte în anul 2020 și distribuitor de produse sanitare – măști sanitare).
În cele din urmă, orice analiză a prețurilor de transfer pentru o entitate de rutină ar trebui, în general, să analizeze termenii contractuali, funcțiile și riscurile părților implicate și comportamentul terților pentru a determina rentabilitatea. Deși uneori este adecvat să se facă ajustări la prețurile istorice, în alte circumstanțe poate fi mai potrivit ca acestea să se mențină intacte.
Ajustările prețurilor de transfer pentru anul 2020 se împart în 3 mari categorii:
- Ajustări ale datelor financiare ale părții testate (companiei pentru care se pregătește DPT);
- Ajustări ale profitabilității companiilor comparabile din setul final;
- Ajustări ale perioadei de evaluare/referință a studiului de comparabilitate.
-
AJUSTĂRI ALE DATELOR FINANCIARE ALE PĂRȚII TESTATE
Ca urmare a Covid-19, multe companii se confruntă cu niveluri anormale ale anumitor costuri sau costuri extraordinare pe care nu le-ar fi suportat în perioadele normale. Dacă rezultatele companiilor comparabile se bazează pe istoricul recent al datelor financiare sau dacă entitățile comparabile sunt afectate diferit de Covid-19, poate fi rezonabil să se ajusteze datele financiare ale părții testate pentru a elimina costurile extraordinare legate de Covid-19 deoarece acestea nu sunt reflectate în datele companiilor comparabile din setul final. Marjele de profit ajustate ale părții testate pot fi apoi comparate în mod fiabil cu setul de companii comparabile din setul final.
În cele ce urmează sunt prezentate o serie de exemple de costuri extraordinare pe care companiile afectate financiar de Covid-19 le-ar putea înregistra în 2020 și care, în mod rezonabil, trebuie tratate separat de metodele obișnuite ale marjei nete sau comparării prețurilor.
- Write-off de creanțe: întreruperile economice de-a lungul lanțului de aprovizionare pot duce la probleme de lichiditate pentru clienții societății sau chiar la insolvență. În consecință, entitatea controlată se poate confrunta cu creanțe neperformante anormal de mari și în consecință cu provizioane sau direct – cu pierderi.
- Reduceri de stocuri: stările de lockdown sau opririle de producție pot însemna și stocuri mari de produse. Dacă nu există piață pentru excesul de stoc sau dacă întreruperile din lanțul logistic de aprovizionare împiedică accesul pe piață, o parte din stocurile companiei pot fi trecute la pierderi.
- Deprecierea activelor: dacă starea de lockdown a dus la o ajustare permanentă a așteptărilor de afaceri ale unei companii, unele dintre activele fixe ale companiei pot fi supuse deprecierii în scopuri contabile. Deprecierea ar trebui, în general, recunoscută în perioada contabilă curentă.
- Capacitate de producție subutilizată: întreruperile lanțului de aprovizionare și cererea redusă datorată Covid-19 pot duce la o utilizare anormal de scăzută a capacității de producție. O companie poate recunoaște pierderile generale nealocabile rezultate din această utilizare scăzută ca o cheltuială în perioada în care sunt suportate.
- Forța de vânzare inactivă: întreruperile cauzate de Covid-19 pot duce la pierderi neobișnuite. În timp ce companiile pot fi capabile să reducă anumite costuri de vânzare proporțional cu reducerile de venituri, acestea pot fi incapabile să reducă alte costuri de vânzare. Astfel de costuri vor fi apoi disproporționat mai mari ca procent din venituri în comparație cu perioadele normale. Este posibil să se identifice costurile forței de vânzare inactive în timpul Covid-19.
Tabelul 1: Identificarea costurilor generate de COVID 19
| Indicator / An | 2018 | 2019 | 2020 |
| Cifra de afaceri netă | 63.511.754 | 66.728.370 | 59.503.187 |
| Costul bunurilor vândute (COGS) (ch cu marfurile) | 50.573.859 | 52.620.512 | 49.988.350 |
| Pierderi inventar | 0 | 0 | 12.340.000 |
| Total COGS | 50.573.859 | 52.620.512 | 62.328.350 |
| Profit Brut | 12.937.895 | 14.107.858 | -2.825.163 |
| Alte cheltuieli din exploatare: cheltuieli general-administrative și de marketing | 11.923.010 | 12.367.000 | 9.316.331 |
| Creanțe anulate | 0 | 0 | 3.500.000 |
| Pierderi din depreciere | 0 | 0 | 85.550 |
| Total cheltuieli general-administrative și de marketing | 11.923.010 | 12.367.000 | 12.901.881 |
| Profit operațional | 1.014.885 | 1.740.858 | -15.727.044 |
| Marja operațională | 1,60% | 2,61% | -26,43% |
| Profit operațional ajustat de Covid-19 | 198.506 | ||
| Marja operațională ajustată de Covid-19 | 0,33% |
Producătorul testat din tabelul 1 se confruntă cu reduceri de stocuri, write-off de creanțe și pierderi din depreciere în 2020, toate generate de Covid-19. În cazul în care cheltuielile extraordinare aferente acestor elemente sunt excluse din situațiile financiare, marja operațională crește de la -26,43% la 0,33%. Această marjă poate fi comparată cu intervalul neajustat pre-Covid.
Alternativ, marja societății testate poate fi comparată cu datele financiare ale companiilor comparabile din setul final care includ date din perioada Covid-19. În acest caz, intervalul intercuartilar ar trebui, de asemenea, revizuit. Dacă unele companii comparabile au suportat cheltuieli similare legate de Covid-19, acestea pot fi, de asemenea, ajustate pentru a asigura o comparație mai fiabilă.
-
AJUSTĂRI ALE PROFITABILITĂȚII COMPANIILOR COMPARABILE DIN SETUL FINAL
A treia categorie de ajustări utilizate sunt cele privind rezultatele financiare ale companiilor comparabile. În cadrul acestei categorii discutăm următoarele tipuri de ajustări:
- Ajustări ale rezultatelor financiare ale societăților comparabile pe baza indicatorilor macroeconomici;
- Ajustări ale rezultatelor societăților comparabile pe baza valorilor companiei testate.
Ajustări ale rezultatelor financiare ale societăților comparabile pe baza indicatorilor macroeconomici
Ajustările prețurilor de transfer pot, de asemenea, șă țină cont de indicatorii macroeconomici care pot reflecta diferențele sistematice dintre condițiile economice ale părții testate și cele ale companiilor comparabile.
O posibilitate de ajustare pentru astfel de diferențe ar putea fi utilizarea modelelor care leagă indicatori macroeconomici precum PIB (sau indici mai specifici relevanți pentru anumite industrii) cu indicatori de performanță ai companiei, cum ar fi veniturile sau profiturile.
Aceste modele utilizează o „regresie” sau o ecuație care specifică o relație statistică între indicatorul macroeconomic și veniturile sau profiturile firmei. De exemplu, am putea lua în considerare modul în care creșterea PIB-ului este corelată cu creșterea marjei operaționale a companiei pentru o anumită industrie sau țară. Odată estimată relația statistică, aceasta poate fi utilizată pentru a anticipa creșterea marjei operaționale a companiilor dintr-o industrie sau țară, dacă este cunoscută doar creșterea PIB-ului.
Tabelul de mai jos prezintă o creștere ipotetică a PIB-ului și o creștere medie a marjei operaționale în 2020 pentru companii comparabile cu partea testată din cinci țări diferite. Se presupune că, în fiecare dintre aceste cinci țări, creșterea marjei operaționale poate fi observată direct.
Tabelul 2: PIB și marja operațională
| Țara | Creșterea marjei operaționale | Creșterea PIB |
| Țara A | -10% | -3% |
| Țara B | -27% | -5% |
| Țara C | -5% | 0% |
| Țara D | 2% | 1% |
| Țara E | -4% | 0,5%
|
Dintre cele cinci țări enumerate mai sus, țara cu cea mai mică creștere arată o scădere a PIB-ului cu 5%. Cu toate acestea, să presupunem că Țara F, unde se află partea testată, a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 7,0%, deoarece a fost afectată de Covid-19 mai rău decât Țările A-E.
Dacă vom considera condițiile economice ca reprezentând un factor important de comparabilitate, am putea ajusta rezultatele companiilor comparabile pentru a ține cont de diferitele condiții economice din țara F și din țările în care activează companiile comparabile.
Se poate observa în Tabelul 2 că există o corelație între scăderea PIB-ului și scăderea marjei operaționale. De fapt, dacă estimăm o regresie liniară, am obține următoarea relație între cei doi indicatori:
Regresia din acest exemplu ipotetic de mai sus are o exactitate „R-pătrat” la 89% (R-pătrat mai mare indică o putere explicativă mai mare pentru regresie).
Am putea folosi acum relația estimată pentru a ajusta marjele de profit ale companiilor comparabile din țările A-E la nivelurile care ar fi fost înregistrate dacă ar fi funcționat în țara F.
De exemplu, să presupunem că o companie comparabilă din țara A a avut o marjă operațională de 10% în 2019, care a scăzut la 9,1% în 2020. Știm că PIB-ul a înregistrat o creștere în țara A în 2020 de -3,0%, adică cu 4 puncte procentuale mai mare decât creșterea PIB-ului în țara F de -7,0%. Pe baza ecuației de regresie de mai sus, scăderea suplimentară cu 4 puncte procentuale a PIB-ului în țara F comparativ cu țara A ar fi asociată cu o scădere suplimentară de 16,1% a marjei operaționale (adică, modificarea creșterii marjei operaționale = 4,02* modificarea creșterii PIB = 4,02 * (-4%) = -16,1%, pentru o marjă operațională ajustată de 7,5% în 2020 deoarece 9,1% + 10% * (- 16,1%) = 7,5%).
Ajustări ale rezultatelor societăților comparabile pe baza valorilor companiei testate
Marjele de profit ale unei companii depind de performanța sa pe baza diferitelor valori operaționale (și, în consecință, financiare), de exemplu, capacitatea sa de a reduce forța de vânzare sau capacitatea sa de a utiliza producția existentă în timpul recesiunii economice.
În esență, structurile de costuri ale companiilor au costuri variabile, care se amplifică cu nivelul vânzărilor și veniturilor (de exemplu, costul materialelor) și costurile fixe (de exemplu, costul activelor fixe sau anumite cheltuieli generale și administrative), care nu pot fi ajustate la fel de repede când condițiile economice se schimbă. Când volumele scad, costurile fixe nu scad la aceeași rată, ceea ce duce la o reducere disproporționată a profitului operațional. Cu cât nivelul costurilor fixe este mai mare într-o afacere, cu atât rentabilitatea companiei va fi mai sensibilă la fluctuațiile veniturilor.
Tabelul 3 : Prezentarea costurilor fixe și variabile
| Compania A | Compania B | |
| Venituri (V) | 55 | 55 |
| Costuri variabile (CV) | 30 | 38 |
| Costuri fixe (CF) | 10 | 2 |
| V-CV | 25 | 17 |
| V-CV-CF | 15 | 15 |
| Gradul de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale | 1,66x | 1,13x |
Dacă notăm veniturile cu „V”, costurile variabile cu „CV”, costurile fixe cu „CF”, atunci Gradul de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale (sau „Efectul de levier”) este definit conform următoarei formule:
Costurile fixe scad numitorul și, prin urmare, crește Gradul de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale.
Pentru Compania A din Tabelul 3, Gradul de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale este de 1,66x, în timp ce pentru Compania B, care are costuri fixe mai mici, acesta este de 1,13x. Pe baza nivelurilor de venituri prezentate în tabel, ambele companii câștigă aceeași sumă de profit (adică V – CV – CF).
Mergând mai departe cu exemplul:
Tabelul 4 : Ilustrarea ajustării gradului de creștere a profitului operațional
| Compania | Rezultat (V-CV-CF) 2018 | Rezultat (V-CV-CF) 2019 | Rezultat (V-CV-CF) 2020 | Venituri operaționale 2018 | Venituri operaționale 2019 | Venituri operaționale 2020 | Marja operațională 2020 |
| Compania A | 614 | 270 | (181) | 7.050 | 6.024 | 2.880 | -6,3% |
| Compania B | 78 | 108 | 38 | 498 | 513 | 406 | 9,4% |
| Compania C | 5.701 | 3.844 | 5.530 | 48.513 | 42.146 | 41.389 | 13,4% |
| Compania D | 68 | 40 | 31 | 1.057 | 959 | 698 | 4,4% |
| Compania E | 5.467 | 3.859 | 2.896 | 49.133 | 42.798 | 32.712 | 7,9% |
| Compania F | 16 | 14 | 13 | 177 | 171 | 140 | 9,6% |
| Compania G | 978 | 1.053 | 53 | 7.243 | 4.588 | 2.901 | 1,8% |
| Compania H | 71 | 55 | 56 | 343 | 316 | 468 | 11,9% |
| Compania I | 2.528 | 3.359 | 1.376 | 15.052 | 28.881 | 16.949 | 8,1% |
| Cuartila 1 | 4,4% | ||||||
| Mediana | 8,1% | ||||||
| Cuartila 3 | 9,6% | ||||||
| Partea testată | 1.251 | 1.069 | (626) | 14.370 | 14.124 | 11.271 | -5,6% |
Exemplul presupune că, în momentul analizei, sunt disponibile informații pentru 2020. Abordarea descrisă este aplicabilă, cu eventualele ajustări, chiar dacă datele comparabile ale companiei sunt disponibile numai până în 2019. Toate companiile comparabile din acest exemplu au înregistrat o scădere a veniturilor și a profiturilor; cu toate acestea, profitul părții testate a scăzut mult mai mult, rezultând ca marja sa operațională să fie sub intervalul intercuartilar 2020.
Presupunem că există motive care susțin că partea testată a înregistrat rezultate mai slabe datorită costurilor fixe mai mari, care și-a amplificat pierderile în fața scăderii volumelor. Pentru a testa această ipoteză, utilizăm datele istorice privind vânzările și profitul pentru a estima gradul de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale pentru partea testată și pentru companiile din analiza comparativă.
Tabelul 5: Rezultatul ajustării gradului de creștere a profitului operațional
| Companiile din analiza comparativă | Gradul de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale |
| Compania A | 3,86 |
| Compania B | 2,53 |
| Compania C | 3,31 |
| Compania D | 3,17 |
| Compania E | 2,03 |
| Compania F | 2,65 |
| Compania G | 0,63 |
| Compania H | 2,08 |
| Compania I | 0,46 |
| Partea testată | 4,06 |
Din tabel reiese că partea testată are un grad de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale mai mare decât grupul de companii din analiza comparativă. O modalitate de a calcula o ajustare pentru diferențele în structurile de costuri ale companiilor de referință și ale părții testate este de a estima cum profitul operațional al companiilor de referință s-ar fi putut schimba din 2019 până în 2020 dacă ar avea și ele un grad de creștere a profitului operațional prin creșterea veniturilor operaționale de 4,06.
Tabelul 6: Rezultatul ajustării gradului de creștere a profitului operațional
| Companiile din analiza comparativă | Marja Operațională |
| Compania A | -10,5% |
| Compania B | 4% |
| Compania C | 8,6% |
| Compania D | -0,6% |
| Compania E | 0,5% |
| Compania F | 2,8% |
| Compania G | -18% |
| Compania H | 34,7% |
| Compania I | -13,5% |
| Quartila 1 | -10,5% |
| Mediana | 0,5% |
| Quartila | 4% |
| Partea testată | -5,6% |
Conform ajustărilor realizate, rezultatul părții testate se încadrează în intervalul intercuartilar.
-
AJUSTĂRI ALE PERIOADEI DE EVALUARE / REFERINȚĂ A STUDIULUI DE COMPARABILITATE
De obicei, metoda marjei nete sau metoda comparării prețurilor se bazează pe cele mai recente date comparabile disponibile public. În practică, datele financiare ale companiilor comparabile nu sunt auditate și publicate până la sfârșitul datei de raportare aplicabile la sfârșitul anului fiscal. Astfel, informațiile financiare ale companiilor comparabile vor rămâne de obicei în urmă față de datele părții testate și cu atât mai mult atunci când se iau în considerare bazele de date europene (ex. Amadeus, Orbis, TP Catalyst). Ca atare, cele mai recente date disponibile pentru analiza părții testate în 2020 vor fi probabil informații din 2018 sau 2019.
Acest lucru poate duce la anumite dificultăți practice în ceea ce privește comparabilitatea, deoarece condițiile economice din 2020 cauzate de Covid-19 sunt foarte diferite de cele din anii imediat anteriori, când majoritatea industriilor operau în condiții de piață destul de normale. În consecință, datele companiilor comparabile din anii care preced perioadei de recesiune ar putea să nu ofere repere adecvate în recesiunile economice.
Având în vedere aceste considerații, prezentăm mai jos câteva posibile abordări care implică ajustări ale perioadei de referință.
- Limitarea datelor comparabile la perioada recesiunii economice generate de COVID19: deși datele companiilor comparabile din setul final pentru anul 2020 nu vor fi disponibile imediat pentru actualizările la 2020, poate fi posibilă estimarea rezultatelor anului 2020 pentru companii comparabile pe baza raportărilor financiare trimestriale. Însă, având în vedere cât de rapid evoluează condițiile economice, este posibil ca datele trimestriale să nu ofere o imagine completă a anului financiar.
- Extinderea perioadei analizate în studiile de comparabilitate pentru a include recesiunea anterioară: Pentru o analiză utilizând metoda marjei nete sau comparării prețurilor, este de preferat utilizarea testării pe mai mulți ani pentru a reduce variațiile pe termen scurt.
- Limitarea datelor comparabile la recesiunile anterioare: specialiștii de prețuri de transfer pot lua în considerare includerea numai a nivelurilor de rentabilitate pentru anii care reflectau recesiuni economice anterioare. De exemplu, contribuabilii ar putea lua în considerare utilizarea datelor comparabile din recesiunea din 2008-2009. Cu toate acestea, această abordare trebuie să includă o analiză atentă a factorilor din industrie pentru a stabili un interval comparabil. De exemplu, în timp ce companiile aeriene au înregistrat o scădere a profitabilității în timpul recesiunii din 2008-2009, o analiză trebuie să ia în considerare dacă nivelul declinului este comparabil cu cel experimentat în timpul Covid-19.
CONCLUZIE
Acest articol a subliniat aplicarea a trei tipuri de ajustări ale prețurilor de transfer ce pot fi luate în considerare în utilizarea metodei marjei nete sau metodei comparării prețurilor, având în vedere întreruperea economică globală fără precedent datorată Covid-19: ajustări ale datelor financiare ale părții testate; ajustări ale rezultatelor companiilor comparabile și ajustări ale perioadei de evaluare a studiului de comparabilitate.
Credem că este mai dificil de stabilit comparabilitatea în perioadele de perturbare economică severă și aceste ajustări pot fi mai justificate pentru 2020 în comparație cu anii obișnuiți. Contribuabilii pot folosi una sau mai multe dintre ajustările pe care le descriem pentru a arăta caracterul independent al tranzacțiilor unei entități, deși faptele specifice și termenii contractuali din jurul unei tranzacții vor determina în cele din urmă caracterul adecvat al oricărei abordări.
Sursele utilizate în redactarea acestui text sunt:
- Ghidul OECD privind prețurile de transfer – OECD Transfer Pricing Guidelines for Multinational Enterprises and Tax Administrations 2017
- Articol „INSIGHT: Transfer Pricing Adjustments to the Covid-19 Economic Downturn”- https://news.bloombergtax.com/transfer-pricing/insight-transfer-pricing-adjustments-in-the-covid-19-economic-downturn
[divider height=”30″ line=”1″]
Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing
[divider height=”30″ line=”1″]
Citește și:
Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței
Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/
Sursă foto: Unsplash.com
[divider height=”30″ line=”1″]
