Alina Făniță, PKF Finconta: Strategia și creativitatea, alianța succesului

Trecerea strategiei de la teorie la practică nu este o sarcina ușoară. Acest demers cere contrast, creativitate, constrângere, context. Contrast ca să identifici și să testezi ipotezele pe care se susține transformarea. Creativitate ca să conectezi produsele și/sau serviciile aparent disparate și să pivotezi spre noi modelele de business cu succes. Constrângeri ca să știi care sunt limitele și cum să le convertești în puncte tari. Context descris de similaritatea provocărilor depășite în contexte diferite din care să-ți iei abordări care au funcționat.

Pentru a aduce toate aceste elemente să funcționeze împreună liderii și echipele de conducere ale companiilor au nevoie să stăpânească instrumente diverse, de la tehnologie la gândire critică și de la intuiție la viziune. Iată care sunt aspectele relevante pentru fiecare dintre cele patru ingrediente menționate mai sus.

Contrast pentru distinctivitate

Simplu profesionist sau decident în cadrul unei companii, fiecare ne putem întreba dacă putem schimba în mod relevant succesiunea activităților pe care le facem pentru a obține rezultate mai bune. Sau poate e cazul unei testări a consacratei repartizări de furnizori și clienți în lanțul de aprovizionare. Inversarea lanțului de valoare ar putea să dea la iveală noi modele de business.

Sunt industrii care, ținând la status-quo, au propus pachete de produse care se vând la prețuri mari. Construirea unei strategii care să vândă produsele individual este exemplul unui contrast adeseori insuficient valorificat în anumite industrii.

La baza oricărui model de afaceri stau ipoteze incorporate în toate procesele. Acestea dau companiilor predictibilitate. Schimbarea cursului nu este ușoară. Chiar dacă este greu să disloci practici bine ancorate, este bine ca acest proces totuși să se întâmple.

Creativitate pentru inovare

Mișcările creative și de succes pot rezultă din combinarea lucrurilor care, în mod tradițional, au fost separate. Adesea, aceste oportunități apar la produse și servicii complementare. De exemplu, produsele și sistemele de plăți au fost în mod tradițional chestiuni separate în lanțurile valorice, dar care au fost aduse împreună de magazinele online și adoptate în numeroase tipuri de modele de afaceri SaaS.

Alteori chiar competitorii aleg să se unească pentru a face față competiției din partea unei companii puternice care devine dominantă. Sau există cazuri când companii din industrii diferite își unesc eforturile, modifică lanțul de valoare și oferă clienților o nouă perspectivă prin combinarea ofertelor. Tehnologii precum Blockchain sau Inteligența Artificială sunt convocate să contribuie la noile strategii de dezvoltare ce transcend industrii, conectând un produs de un serviciu, două tehnologii complementare sau alte elemente.

Constrângeri convertite în oportunități

Inerentele constrângeri interne și externe sau chiar auto-impuse ale unei companii aprind gândirea creativă a găsirii soluțiilor, convertindu-le în oportunități. O astfel de abordare este diferită de modelul clasic sugerat de analiza SWOT, în care strategii trebuie să identifice punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările care afectează o companie și apoi să găsească modalități de a exploata punctele forte și oportunitățile și de a atenua punctele slabe și amenințările.

O abordare bazată pe constrângeri ar analiza modul în care aceste puncte slabe ar putea fi transformate în avantajul competitiv al companiei. Constrângerea plus imaginația pot oferi o oportunitate unică. Această abordare a strategiei întoarce instrumentul SWOT cu susul în jos. Așa cum o slăbiciune aparentă poate fi transformată într-o forță, o forță aparentă se poate dovedi a fi o slăbiciune. Probabilitatea acestui lucru crește adesea în timp, deoarece activele care inițial permiteau unei companii să reușească devin pasive atunci când mediul se schimbă și reperul rămâne fix.

Contextul ca sursă de soluții noi

Un întreg domeniu, bio-mimetica, este dedicat găsirii soluțiilor în natură la problemele care apar în inginerie, știința materialelor, medicină și în alte domenii. Strategia axată pe context poate implica transferul unei soluții dintr-un cadru în altul. Poate însemna, de asemenea, să descoperi o perspectivă complet nouă despre probleme (sau oportunități) prin găsirea de pionieri care sunt înaintea pieței. Până la urmă, este vorba de a nu fi prins în cadrele fixe ale unei povești.

Presiunea companiilor de a se concentra asupra proceselor interne pentru a-și îndeplini obiectivele pe termen scurt și mediu poate împiedica învățarea din diferitele contexte în care operează alți jucători. Așadar, începeți cu o problemă într-un context, găsiți un alt context în care a fost deja rezolvată o problemă similară și vedeți cum puteți să importați soluția.

În concluzie

Observăm o tendința strategiei de a se uni cu inovația. Distincția dintre cele două este tot mai dificil de făcut. Caracterizată prin structură și instrumente de analiză care să genereze valoare prin diferențiere, strategia își propune să identifice breșele de creștere care rup cu abordările convenționale. Dacă distincția dintre strategie și inovație este mai puțin clară decât a fost odată, oare nu ar fi de ajutor să ne gândim cu atenție la rolul creativității în procesul de elaborare a strategiei?

[divider height=”30″ line=”1″]