Antreprenorii din întreaga lume se orientează de la profit către faptele bune

Noi cercetări arată că antreprenoriatul social s-a înrădăcinat în țările în curs de dezvoltare și în cele dezvoltate, din ce în ce mai mulți întreprinzători dorind să facă și bine, nu numai profit. Ultimul raport GEM constată că în România această preocupare ramâne deocamdată redusă.

Antreprenorii sociali pornesc afaceri în toate marile regiuni ale lumii, cu activitatea cea mai importantă în SUA, Australia, Europa de Vest și Africa, precizează Raportul special despre antreprenoriatul social al Global Entrepreneurship Monitor (GEM).

Raportul, publicat în această săptămână, este cel mai mare studiu comparativ despre antreprenoriatul social în lume și se bazează pe interviuri cu 167 793 adulți din 58 de țări, realizate în 2015. Au participat mai mulți co-autori : Niels Bosma (Utrecht University), Thomas Schott (University of Southern Denmark), Siri Terjesen (American University și Norwegian School of Economics) și Penny Kew (GEM Africa de Sud).

„Antreprenoriatul social – pe care GEM îl definește în linii mari ca fiind orice fel de activitate, organizație sau inițiativă care are un obiectiv social, privind mediul sau comunitatea –  reprezintă acum o parte semnificativă a activității antreprenoriale din întreaga lume; cu toate acestea, se înregistrează diferențe mari de la o țară la alta privind ponderea pe care acesta o are în economie”, a declarat directorul executiv al GEM Mike Herrington, de asemenea profesor la Universitatea din Cape Town. „Problemele de mediu și sociale sunt omniprezente în toate economiile. De aceea politicieni, manageri și membri ai societății solicită din ce în ce mai mult să se facă eforturi în direcția obiectivelor sociale și de mediu – iar antreprenorii răspund prezent ! „

In conformitate cu noul raport, activitatea de antreprenoriat social aflată în stadiu incipient, măsurată prin procentul de adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 64  ani care în prezent încearcă să înceapă o afacere cu scop social, se situează la o medie globală de 3,2% – de la 0,3% ( Coreea de Sud) la 10,1% (Peru). În comparație cu rata de start-upuri comerciale în aceleași regiuni care se ridică la o medie de 7,6% (13,7% în Vietnam și 22,2% în Peru). Cu 2,5 % dintre adulți care tocmai au început  o activitate de antreprenoriat social, România se situează sub media globală și în urma mai multor țări din Europa de Est precum Estonia (4%), Croația (6,1%) sau Ungaria (9,7%).

Regiunile lumii cu cea mai mare activitate de antreprenoriat social (atât în ​​faza de demarare cât și cele care sunt operaționale) sunt SUA și Australia (11%), urmate de Africa sub-sahariana (9%). Asia de Sud-Est este regiunea cu cea mai mică cantitate de antreprenori sociali – doar 3,8%.

Gen

Aproximativ 55% dintre antreprenorii sociali din lume sunt bărbați și 45% sunt femei – un decalaj care este mai puțin pronunțat decât în ​​domeniul antreprenoriatului comercial. „O viziune globală asupra activității de întreprinzător poate nuanța aparentele diferențe de gen observate în activitatea de antreprenoriat la nivel mondial deoarece se pare că multe femei manifestă un comportament antreprenorial, deși nu sunt nici angajatori si nici nu desfășoară activități independente. Aceste femei tind să joace acest rol într-un cadru mai social – de exemplu devin antreprenor social sau aduc o contribuție antreprenorială în sectorul public „, explică autorul coordonator al raportului, Niels Bosma, asistent profesor la Utrecht University School of Economics din Olanda.

Vârstă

Bosma adaugă că raportul constată că persoanele mai tinere (18-34 ani) sunt mai înclinate spre crearea de organizații cu scop social. „Antreprenoriatul social este adesea asociat cu tinerii purtători ai schimbării, care sunt idealiști din natură”, spune Bosma. „In această categorie de vârstă găsim mai mulți antreprenori sociali decât antreprenorii comerciali în toate regiunile lumii, cu excepția Americii Latine și Caraibelor. Putem deci spune că, în general, generațiile tinere pot fi mai interesate să introducă schimbări pozitive în lume, cu ajutorul antreprenoriatului social. „

Finanțare

Majoritatea antreprenorilor sociali își folosesc fondurile lor personale pentru a începe și a-și pune pe picioare afacerile. Antreprenorii sociali care încep în Asia de Sud și de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord se auto-finanțează cel mai mult (peste 60%), în timp ce ponderea investițiilor proprii este cea mai scăzută în Africa sub-sahariană (aproximativ 30%). Mai mult de o treime dintre întreprinderile sociale din lume se bazează pe fonduri guvernamentale, în timp ce familia și băncile sunt, de asemenea, surse importante de finanțare pentru antreprenorii sociali.

Co-autorul raportului Siri Terjesen, profesor la American University (Washington DC) și la Norwegian School of Economics (Norvegia), spune că raportul oferă numeroase răspunsuri cu privire la activitatea de antreprenoriat social, dar scoate în evidență și alte subiecte interesante pentru studii viitoare. „Sperăm că cercetătorii vor răspunde la apelurile de a depune mai multe eforturi în direcția dezvoltării cercetarii comparative în domeniul antreprenoriatului social”, adaugă ea.

Terjesen adaugă că de răspunsul la aceste întrebări ar putea beneficia, de asemenea, factorii de decizie politică, care se străduiesc să înțeleagă ce nume presupune antreprenoriatul social și sunt poate indeciși dacă și cum să stimuleze această activitate.

„Guvernele nu sunt echipate pentru a rezolva toate problemele lumii – și nici nu ar trebui să fie. Ele așteaptă soluții inovatoare din partea sectorului privat. Antreprenorii sociali vor juca un rol vital”, spune Terjesen. „Lumea va fi mai bună dacă putem stabili care sunt modalitățile cele mai adecvate pentru a sprijini antreprenorii sociali și a dezvolta soluțiile lor.”

Raportul special GEM despre antreprenoriatul social : http://gemconsortium.org/report/49542

Alte rapoarte precedente despre România : http://www.gemconsortium.org/country-profile/103