Consumatorul român nu cunoaște ce înseamnă food safety

BusinessMark a organizat cea de-a treia ediție a conferinței “Romanian Agribusiness in 2016”, eveniment care a avut loc pe 22 octombrie 2015, la București, Hotel Athenee Palace Hilton.

Conferința a reunit factori de decizie și cele mai importante companii din domeniu, iar în cadrul său s-au dezbatătut teme legate de strategia agricolă a României, bilanţul anului agricol 2015 şi perspectivele pentru anul următor, accesarea fondurilor europene, PNDR 2014-2020, provocările  business-urilor în agricultură, finanțarea în agribusiness, aspecte fiscale și legislative specifice industriei.

Speakerii au fost: George Turtoi, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Romulus Duică, Director General Adjunct, Direcţia Generală pentru Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR, MADR, Sorin Minea, Președinte, Angst, Președinte, Romalimenta, Laura Mihai, Director, Direcţia Clienţi Mari, CEC Bank, Iulia Cristea, Director Marketing, Caussade Semences, Dorin Cojocaru, Președinte, Asociația Patronală din industria Laptelui – APRIL, Ana Rodica Căpățînă, Preşedinte, Asociaţia Română de Promovare a Vinurilor Româneşti, Emil-Florian Dumitru, Preşedinte, Federaţia Naţională PRO AGRO, Director executiv la Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicola (ONIV).

George Turtoi, Secretar de Stat, MADR,  a vorbit despre gradul de absorbție al fondurilor europene în domeniul agriculturii.

 

                                                             

 

”Gradul de abosrbție este acum de 89% și sperăm să depășim 90% în materie de plăți până la finalul anului. La sfârșitul lui 2014 aveam un grad de contractare de peste 120%, pentru a fi siguri că vom avea un grad de absorbție total. Apoi la începutul lui 2015 ne-am confruntat cu rezilierea contractelor pe motiv că beneficiarii nu au reușit să asigure cofinanțarea, prin credite sau alte metode. Astfel, proiecte în valoare 800 milioane de euro au fost sistate, ceea ce a dus la reducerea gradului de absorbție la 80%. Am făcut tot posibilul să redistribuim acești bani și i-am realocat către domenii care aveau cereri foarte mari. De aceea, targetul de 100% nu va mai putea fi atins și estimăm numai că vom depăși 90% până la finalul anului”, a explicat George Turtoi. Reprezentantul MADR, a subliniat faptul că pentru noul PNDR 2014-2020, România este țara din UE cu cele mai multe sesiuni de finanțare deschise.

 Romulus Duică, Director General Adjunct, PNDR, MADR, a precizat că pentru marea majoritate a măsurilor se poate face depunerea online, acest fapt fiind foarte avantajos pentru beneficiari.

 ”Anul trecut agricultura era pe primul loc în economia României și sperăm să menținem acest ritm, deși ne-ar bucura să vedem și alte industrii cum cresc. Acesta fiind un semn al unei economii sănătoase”, a mai subliniat George Turtoi, Secretar de Stat, MADR.

 Potrivit acestuia, ministerul pe care îl reprezintă și-a propus pentru următoarea perioadă să crească randamentul în agricultură, să adăuge valoare producție și să asigure accesul la venituri suplimentare. De asemenea, MADR dorește să încurajeze asocierea în cooperative, în special prin facilități fiscale.

Creditarea, una dintre problemele principale ale domeniului

”Randament fără irigații nu există. Așteptăm să se pună din punct de vedere legislativ accentul pe acest subiect în 2016. Nu știm dacă fermierii pot îndeplini condițiile de coplată în condiții de secetă. Sunt câteva probleme dincolo de aspectul tehnic, având în vedere că avem un Program de Dezvoltare bun. Creditarea este una dintre problemele majore ale sistemului. Ne confruntăm cu riscul de a pierde fermierii medii și mici, pierzând astfel securitatea agricolă a României”, a declarat Emil-Florian Dumitru, Preşedinte, Federaţia Naţională PRO AGRO, Director executiv la ONIV.

 Acesta a subliniat importanța colaborării între entitățile din domeniul agriculturii indiferent de sectorul de activitate pentru a reuși să fim competitivi la nivelul UE.

 ”Trebuie să fim competitivi și pentru a face asta trebuie să producem la nivelul Uniunii Europene. Avem probleme cu legile și orice control ar veni într-o fermă românească poate da garantat o amendă oricărui fermier. Subevențiile se dau târziu. S-a modificat PNDR și una dintre obligațiile noastre este să înverzim anumite suprafețe. România are mai mult de jumătate din suprafață înverzită. Cred că această cerință a venit din cauza zonelor în care se cultivă numai proumb tratat cu azot care dăunează solului. Se pun niște șabloane absurde care nu pot fi aplicate și dacă nu le respectă fermierul este scos de la subvenție. Condițiile atmosferice sau de sol nu sunt la fel în toată țara”, a declarat la rândul său Nicolae Sitaru, vicepreședintele LAPAR.

 Potrivit acestuia, în sectorul vegetal este nevoie de o reformă a proprietății și de o lege specială pentru acest subiect.

 Laura Mihai de la CEC Bank a venit în sprijinul problemelor menționate legat de finanțarea proiectelor în agricultură și a prezentat liniile de credit dezvoltate special de bancă pentru diverse domenii ale agriculturii. Banca pune la dispoziția clienților 48 de birouri specializate în proiecte cu fonduri europene.

 

                                                           

 

”În portofoliul nostru, agricultura reprezintă 18%. Cu toate problemele existente și semnalate cred că nu am greșit să ne axăm pe acest sector. Agricultura este și va rămâne unul dintre sectoarele vitale ale economiei Românești”, a declarat Laura Mihai, Director, Direcţia Clienţi Mari, CEC Bank.

 

”Industria alimentară devine pe zi ce trece mai elitistă și mai coporatistă”

 ”Am impresia că nimeni nu înțelege importanța agricultorilor. Suntem mâncați de firmele foarte mari de afară. Interesează pe cineva că industria alimentară devine pe zi ce trece mai elitistă și mai coporatistă? Am impresia că nimănui nu-i pasă că micile afaceri de familie și-au închis porțile s-au au trecut pe piața neagră. Luptăm cu rețelele de supermarketuri și hypermarketuri. Noi, firmele medii și mici, suntem călcate efectiv în picioare la negocieri. Nu vorbesc despre reprezentanții corporaților care pot negocia de la alt nivel. Toată legislația, inclusiv cea europeană, nu are legătură cu realitatea. Sigur că există probleme și la nivel intern. Trebuie să înțelegem însă faptul că un consumator nu va cumpăra produsul românesc mai scump decât cel din import din pur patriotism”, a declarat Sorin Minea, Președinte, Angst, Președinte, Romalimenta. 

Acesta a mai subliniat problemele generate de campaniile de denigrare a anumitor produse din carne sau lapte.

 „Ne confruntăm și cu altă problemă: produse din rafturile supermarketuri sunt vândute în piețe de trei ori mai scump cu titlul de produs tradițional. Consumatorii nu știu că este o farsă. Pot cumpăra acel produs din hypermarket de trei ori mai ieftin. Apoi, este foarte la modă tot ce este bio, adică marketing pur. Sigur că este benfic pentru natură, dar sunt produse pentru cei cu bani. Se petrece o dezinformare generală. Se fac campanii de denigrare a produselor din carne, a laptelui, a pâinii. Știți care sunt produsele cu cele mai mari concentrații de nitriți și nitrați? Legumele!”, a precizat Sorin Minea.

 

”Consumatorii sunt victime sigure ale manifestărilor de pe trotuare”

 Dorin Cojocaru, Președinte, APRIL, a subliniat faptul că și în industria pe care o reprezintă se fac în ultima vreme campanii contra consumului de lapte și mai ales a consumului de lapte praf.

 

                                                        

 

”Ce avem cu laptele praf? Este lapte fără apă și este o metodă bună de a-l conserva. În alte țări, inclusiv în Polonia, se fac fabrici noi. Unele companii au ajuns să-l înlocuiască din cauza asta cu proteine. Lipsa de educație și de informare duce la tot felul de psihoze. Consumatorul român nu cunoaște ce înseamnă safety food. Oamenii ajung să consume alimente de o calitate îndoielnică, produse care nu respectă nici măcar standardele minime de igienă din cauza dezinformării. Sunt victime sigure ale manifestărilor pe trotuare”, a declarat Dorin Cojocaru, Președinte, APRIL.

 Referitor la modificările din noul Cod Fiscal, Sorin Minea este de părere că scăderea impozitelor este mai importantă decât creșterile salariale.

 ”Scăderea impozitului cu 2% echivalează cu o creștere a salariului de 15%. Susțin mai degrabă scăderea impozitelor decât creșterea salariilor. Scăderea CAS-ului pe de altă parte nu va duce la creșterea consumului. Creșterea consumului se face cu bani mai mulți sau prețuri mai mici. Prețurile mai mici se fac cu impozite mai mici”, este de părere Sorin Minea.

 

Scade consumul de vin în România

 Ana Rodica Căpătînă, Preşedinte, Asociaţia Română de Promovare a Vinurilor Româneşti, a vorbit despre scăderea consumului de vin în România și despre cantitățile mari importate.

 ”Majoritatea importurilor de vin vin în România vrac. Consumul de vin a scăzut în România din 2007 până în 20014 de la 5.500 mHL la 4.000 mHL. Producția scade și ea de asmenea. Asociația pe care o conduc este nou-înființată, este o ințiativă privată a unor crame din România. Am constatat că există o problemă cu acest produs foarte iubit în România. Dorim să arătăm că putem face produse competitive la nivel mondial. Vinul românesc are o imagine proastă în Europa, dar intenționăm să schimbăm acest lucru”, a declarat Ana Rodica Căpătînă.

Partenerul principal al evenimentului a fost: Caussade Semences.

 

                                                       

 

Prezentă la eveniment, Iulia Cristea, Director Marketing, Caussade Semences, vorbit despre investițiile făcute de compania pe care o reprezintă, în cei 7 ani de prezență în România, investiții care depășesc 5 milioane de euro. Compania are 102 angajați în cele 4 țări în care este prezentă în zona de Est a Europei.

Partener: CEC Bank.

Pentru a vizualiza fotografiile din cadrul evenimentului, accesati link-ul: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1025009507551538.1073741913.530088007043693&type=3