Frica de eșec, principala barieră în calea antreprenoriatului

Aproape un sfert dintre români sunt convinşi că au abilităţi antreprenoriale, dar 85% dintre respondenţi se tem de un eventual eșec, potrivit unui studiu publicat recent de Amway.

 Raportul Amway privind antreprenoriatul la nivel global în 2015 (AGER: Amway’s Global Entrepreneurship Report) indică faptul că 24% dintre români sunt convinşi că au abilităţile necesare pentru a începe o afacere, în timp ce puţin mai mult de o treime (38%) îşi doresc să devină antreprenori. Perspectiva de a avea un venit suplimentar rămâne totuşi principala motivaţie pentru a deveni antreprenor.

 Principalele obstacole în calea antreprenoriatului sunt, în viziunea românilor, teama de eşec – 85% dintre respondenţi, în creştere abruptă faţă de 60% din răspunsuri în 2014 şi cu mult peste media europeană de 69%. Este interesant că şi contextul social a condus la sporirea nivelului de frică faţă de consecinţe legale, de la 8% in 2014 la 21% în 2015. În plus, numai 19% dintre respondenţi au indicat că societatea românească ar fi prietenoasă cu antreprenorii, în uşoară scădere faţă de 22% in 2014.

 Potrivit studiului, aproape jumătate dintre români consideră că antreprenoriatul le poate aduce o a doua sursă de venituri, în timp ce 40% au spus că acest statut i-ar face independenţi faţă de angajator. La polul opus, la nivel european, antreprenoriatul este considerat ca o cale către independenţă (44%), respectiv împlinire profesională (43%).

 AGER este un studiu la nivel global realizat de Amway în parteneriat cu catedra de strategie şi organizare din cadrul Universităţii Tehnice din Munchen. Colectarea datelor în teren a fost coordonată de Studiul a Gesellschaft fuer Konsumforschung (GfK) Nuremberg (TUM). Ediţia din acest an cuprinde 44 de ţări, cu 49.775 respondenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 99 de ani.

 Un grup-ţintă reprezentativ, format din 1.084 de femei şi bărbaţi în vârstă de peste 15 ani, a fost chestionat în perioada 26 mai – 15 iunie 2015. Cercetarea a fost realizată prin interviuri individuale în conformitate cu procedura Omnibus (PAPI-Technology), de către Gesellschaft fuer Konsumforschung (GfK) Nuremberg şi Technical University Munich (TUM).