Impozitul pe cladiri si noul cod fiscal

Persoanele fizice și Impozitul pe clădiri

 

• Impozitele pe locuințele persoanelor fizice vor crește cu pană la cca 30 %. Calculul va fi realizat ca și până acum de către autoritațile locale.
• În cazul sediilor de firme din apartamente, contribuabilul va încadra clădirea în categoria rezidențială, nerezidențială sau mixtă.
• Contractul de închiriere/comodat va reprezenta elementul principal care va sta la baza deciziei de încadrare intr-una dintre cele trei categorii.
• Doar în situația în care apartamentul va fi clasificat ca nerezidential vor crește impozitele față de anul anterior (poate fi și mai mult de 10 ori). Foarte probabil, această cheltuială suplimentară va fi recuperată din chirie.
• Pentru clădirile nerezidențiale gen birouri, spații comerciale, hoteluri, benzinarii, etc și care aparțin persoanelor fizice impozitul va crește față de anul anterior.

 

Persoanele juridice și Impozitul pe clădiri

 

• Impozitul pe clădiri nu se va mai raporta la valoarea de inventar din bilanț. Valorile impozabile se vor utiliza doar în relația cu autoritățile locale.
• Pentru clădirile existente în patrimoniu la 31.12.2015 valoarea impozabilă va putea fi: actuală valoarea impozabilă (adică cea înregistrată în prezent în evidențele autoritații locale) sau valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare. Alegerea este a contribuabililor.
• Va exista cate un raport de evaluare pentru fiecare autoritate locală pe raza careia contribuabilul deține clădiri.
• Contribuabilul va încadra clădirile în categoriile de utilizare: rezidențială, nerezidențială sau mixtă.
• În cazul în care optează pentru varianta realizarii raportului de evaluare, contribuabilii vor pune la dispoziția evaluatorilor lista cu clădirile pentru care datorează impozit pe clădiri.

 

Autoritățile locale și Impozitul pe clădiri

 

• Valorile impozabile ale clădirilor nerezidențiale aparținând persoanelor fizice precum și valorile impozabile ale clădirilor, atât rezidențiale cât și nerezidențiale, aparținând persoanelor juridice, vor fi puse la dispoziția autorităților locale de către contribuabili.
• Fiecare administrație locală va primi câte un raport de evaluare pentru toate clădirile deținute de către contribuabil în raza administrativ teritorială a autorității locale respective.
• Scăderea valorilor impozabile nu înseamnă neapărat că rezultatul evaluării este greșit.
• Autoritățile locale pot verifica rapoartele de evaluare numai prin intermediul unui evaluator autorizat care deține specializarea Verificarea evaluărilor (VE-EPI) care este sau angajat sau colaborator al autorității locale respective.

 

Ministerul de finanțe și Impozitul pe clădiri

 

• Apartamentele și casele de locuit unde se află sediile de firme și PFA, să poată fi clasificate simplu ca rezidențiale, sau nerezidențiale, având în vedere că ele nu pot fi evaluate parțial dacă nu există documentație cadastrală distinctă
• Care este momentul inițial de la care se numără cei trei ani pentru persoanele juridice și cei cinci ani pentru persoanele fizice, după care cota de impozit crește semnificativ, dacă nu este realizat un raport de evaluare
• Care este perioada de timp în care se realizează rapoartele de evaluare
• Care este perioada de timp în care contribuabilii vor depune rapoartele de evaluare la autoritățile locale
• La o viitoare modificare a codului fiscal toate clădirile care au fost construite cu funcțiune de locuință să fie impozitate ca și locuințe, indiferent de utilizarea lor curentă.

 

 ANEVAR oferă primele date din Baza Imobiliară de Garanții (BIG), operațională din iulie 2015

Valoarea garanțiilor imobiliare pentru creditele acordate în perioada iulie-septembrie 2015 se ridică la peste 4 miliarde de euro

•  Peste 25.000 de rapoarte de evaluare introduse în BIG în Q3 2015
• Cele mai mari valori medii de piață pentru apartamente s-au înregistrat în București (1.013 EUR/mp) și Cluj-Napoca (997 EUR/mp)
• Cele mai scumpe proprietăți se regăsesc în Sectorul 1 al Capitalei

 În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2015, Baza Imobiliară de Garanții (BIG), gestionată de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) prin Institutul Român de Cercetare în Evaluare (IROVAL), a strâns peste 25.000 de rapoarte de evaluare.

 ”Începând cu luna iulie 2015, toți evaluatorii autorizați au obligația de a raporta în Baza Imobiliară de Garanții cele mai importante informații din rapoartele de evaluare a proprietăților imobiliare pe care le înaintează băncilor din România”, explică Adrian Vascu, Președinte ANEVAR. ”Această bază de date ne oferă o mulțime de date statistice despre piața imobiliară de la noi, utile tuturor actorilor din piață, de la vânzători, cumpărători, brokeri, până la băncile comerciale, Banca Națională, alte instituții și înapoi la evaluatori. De altfel, ea a fost gândită nu numai  ca un instrument de informare, ci și ca unul de prevenire a unor derapaje, pentru că ține sub monitorizare activitatea membrilor noștri în zona evaluării pentru garantarea împrumutului. Astfel, cifrele care ies flagrant din grafic ne vor da ocazia să analizăm în particular cazurile respective.”

 Valorile colateralelor estimate de către evaluatori în această perioadă se ridică la 4,116 miliarde de Euro. Cele mai multe proprietăți evaluate pentru creditele acordate sunt cele rezidențiale, 18.905 de unități, reprezentând 73,05% din total, urmate la mare distanță de cele 2.745 de terenuri, care reprezintă 10,61% din totalul numeric. Cele mai valoroase proprietăți evaluate sunt însă din zona comercială. Cele 2.283 de proprietăți comerciale evaluate pentru creditare s-au ridicat la peste 1,2 miliarde de euro în cele 3 luni analizate.

 Dintre proprietățile rezidențiale evaluate, cele mai multe au fost apartamente de bloc (14.152), reprezentând cca. 75% din totalul numeric și cca. 54% din cel valoric. Valoarea însumată a acestora a fost de aproximativ 633 de milioane de euro. Casele cu teren evaluate (4.257 de proprietăți) au reprezentat 22,5 % din totalul numeric și 36,77% din totalul valoric.

 Conform datelor din BIG, cele mai multe rapoarte de evaluare au fost realizate pentru proprietățile din București (2.278 rapoarte), urmate de cele din Cluj (1.652 rapoarte), Constanța (1.561 de rapoarte), Timiș (1.185 de rapoarte) și Brașov (1.011 rapoarte). Din Capitală, cel mai activ sector pentru creditarea imobiliară a fost, în perioada analizată, Sectorul 3, cu 1.021 de rapoarte.

 Topul pe orașe al celor mai scumpe proprietăți pe metru pătrat plasează tot Bucureștiul în fruntea listei, urmat de Cluj, Timișoara, Constanța, Iași, Brașov, Craiova, Ploiești, Sibiu și Tulcea. Cele mai ieftine apartamente de bloc pot fi găsite în Giurgiu, unde valoarea medie de piață pe metru pătrat ajunge la 459 de euro.

 În București, cele mai scumpe proprietăți se regăsesc în Sectorul 1, unde valorile medii pe metru pătrat se ridică la 1.226 Euro pentru apartamentele de bloc și 1.107 Euro pentru casele cu teren. Cel mai ieftin sector pentru bucureștenii care vor să locuiască la casă pare a fi Sectorul 6, unde valoarea medie pe metru pătrat se ridică la 822 Euro, iar pentru cei care preferă apartamentele de bloc, Sectorul 5, cu o valoare medie pe metru pătrat de 871 de Euro.

 ”Avem deja și primii indici imobiliari extrași din BIG, deocamdata lunari, respectiv august față de iulie și septembrie față de august”, adaugă Președintele ANEVAR. ”Valorile nu au oscilat foarte mult în această perioadă, care a fost însă una destul de scurtă pentru a fi foarte relevantă. Va fi interesant când vom putea compara trimestre și apoi ani, și intenționăm să publicăm periodic, pe măsură ce intrăm în posesia datelor, indexul imobiliar ANEVAR.”