Legislatia vamala si influenta asupra contabilitatii si fiscalitatii unei companii

Legislatia vamala este extrem de complexa, atat prin multitudinea de reglementari care o guverneaza, cat si prin modul in care influenteaza contabilitatea si fiscalitatea unei societati. Cele mai mari litigii intre societati si autoritatea fiscala sunt de departe cele in materie vamala (taxe vamale, TVA la import si accize).

Pe langa provocarile impuse de respectarea ei, legislatia vamala ofera si un numar de facilitati fiscale si financiare menite sa incurajeze comertul international.

Complexitatea legislatiei vamale si modul in care influenteaza contabilitatea si fiscalitatea unei companii impune o comunicare continua intre departamentul de logistica si cel financiar.

“Complexitatea regulilor impuse de comertul international in ultimul timp fac ca vamuirea marfurilor sa nu se (mai) finalizeze odata cu obtinerea liberului de vama. De exemplu, politica de preturi de transfer din cadrul grupurilor multinationale impune ajustari contabile trimestriale/anuale ale valorii bunurilor importate.  Chiar daca aceste ajustari sunt post vamuire, ele trebuiesc luate in calcul retroactiv la determinarea valorii in vama a marfurilor importate.  Politica de preturi de transfer si implicit ajustarile aferente este cunoscuta de catre departamentul financiar/contabil.  Departamentul de logistica nu are cunostiinta de astfel de ajustari.  Drept urmare, daca cele doua departamente nu comunica intre ele, riscam o determinare eronata a valorii in vama a marfurilor importate, care atrage de cele mai multe ori taxe suplimentare de plata.”  spune Mihai Petre, coordonatorul departamentului de consultanța vamala al Deloitte Romania. 

„Un alt exemplu ce impune ajustarea valorii in vama a marfurilor priveste discounturile de volum primite anual/trimestrial de importatori.   Astfel de discounturi se primest ulterior obtinerii liberului de vama si din nou, ajung in cadrul departamentului financiar/contabil.  Atata timp cat responsabilul din cadrul departamentului financiar/contabil nu cunoaste faptul ca astfel de discounturi pot diminua valoarea in vama (implicit taxele aferente), cel mai probabil nu va informa departamentul de logistica despre acest eveniment, iar societatea va pierde dreptul la o rambursare de taxe platite in plus” considera Mihai Petre.

Nu in ultimul rand, importanta scutirii de la plata TVA in vama (economie de 24% pe fluxurile de numerar) pentru o societate este subestimata de cele mai multe ori de departamentul logistica, cel care este responsabil cu importul marfurilor.

„Legislatia vamala ofera diverse scutiri de la plata TVA in vama, insa implementarea lor necesita timp si efort, iar detaliile necesare implementarii sunt cunoscute in principal de persoanele din cadrul departamentului de logistica.  Daca nu aplica pentru scutirea de plata TVA in vama, societatea este privata de cea mai mare facilitatea fiscala oferita in Romania dupa aderarea la UE, mai precis scutirea de la plata TVA in vama” afirma Mihai Petre.

In concluzie exista cateva aspecte ale operatiunilor vamale care influenteaza activitatea departamentului financiar si carora specialistii trebuie sa le acorde atentie suplimentara.

• Neplata TVA-ului in vama – 24% avantaj pentru fluxurile de numerar ale societatii;
• Certificarea AEO – economii si predictibilitate pe intreg lantul logistic ( transport /depozitare/manipulare );
• Importanta unei imagini de ansamblu a lantului logistic – ce importam, ce exportam, ce livram intracomunitar – economii de taxe vamale si TVA;
• Pozitia financiara a societatii dupa 1 mai 2016, data intrarii in vigoare a noului Cod Vamal al Uniunii;
• Debitorul vamal – raspunderea in solidar.