2015.04.02 Blog

Noul Cod Vamal al Uniunii Europene: Romania mai are la dispozitie cativa ani pentru trecerea completa la sistemul electronic

Dupa mai bine de douazeci de ani de la ultimele modificari importante aduse legislatiei vamale, Uniunea Europeana va schimba Codul Vamal. Noile prevederi ce vor reforma legislatia vamala vor intra în vigoare  incepand cu 1 mai 2016. Agentii economici implicati in operatiuni de comert exterior sunt direct afectati de noile prevederi. Acestia trebuie sa actioneze inca din acest an, pentru a se conforma noilor modificari si a nu fi pusi in situatia de a  intrerupe/modifica la jumatatea anului 2016 modul  in care efectueaza in prezent vamuirea marfurilor.

Deloitte impreuna cu specialistii Comisiei Europene au organizat pe data de 31 martie 2015, la Hotelul InterContinental din Bucuresti, un eveniment despre impactul adoptarii noului Cod Vamal al Uniunii Europene.

Evenimentul, organizat cu sprijinul BusinessMark, a subliniat principalul rol al noului Cod Vamal care isi propune reorientarea activitatii de vamuire catre un sistem si un mediu complet electronic. Codul Vamal al Uniunii Europene stabileste noua legislatie vamala cu impact semnificativ pentru mediul de afaceri incepand cu data de 1 Mai 2016.

Sperkerii evenimentului au fost: Frank Janssens – Comisia Europeana, Sef Unitate A3: Proceduri vamale & Management de proiect, Fernand Rutten – Deloitte Belgia, Partener Vama si Comert International, Pieter Wessel – Partener servicii fiscale, Deloitte Romania, Mihai Petre – Senior Manager servicii fiscale, Deloitte Romania, Daniela Neagoe – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania si Ioana Lira – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania.

Pieter Wessel – Partener servicii fiscale, Deloitte Romania, a fost primul vorbitor al conferintei si a facut o scurta trecere prin istoria uniunii vamale din Europa.

“In 1957 Tratatul de la Roma a stabilit Comunitatea Economica Europena, care proclama miscarea libera a marfurilor, a serviciilor si a capitalului de lucru. In ianuarie 1968 se stabiliea uniunea vamala care interzicea taxele vamale la nivel intern si care impunea un tarif vamal comun in relatia cu statele terte”, a explicat Pieter Wessel.

Acesta a amintit despre beneficiile instaurate din 1985 de Carta Alba a Comisarului Lord Cockfield, care susţinea “Cat de mare ar fi evolutia daca schimbul comercial si industria din Europa s-ar putea desfasura in baza unei singure piete neobstructionate. Sarcina este de a inlatura toate barierele: fizice tehnice si fiscale, care divizeaza Europa si care o obliga sa nu functioneze ca o singura unitate economica”.

“Traiesc in Romania de 6 ani si am vazut schimbarile facute in ultima vreme. Sunt sigur ca Romania merge in directia buna. Imi place Romania, sper sa-mi cresc copiii aici dar sunt lucruri de imbunatatit, mai ales in domeniul legislativ. Avem obligatia sa folosim sistemul asa cum trebuie, din punct de vedere al businessului propriu si nu numai”, a mai precizat Pieter Wessel.

Frank Janssens, Comisia Europeana (CE), Sef Unitate A3: Proceduri vamale & Management de proiect, considera de asemenea ca Romania a progresat din multe puncte de vedere.

“In Romania lucrurile merg cum trebuie si speram ca noua legislatie din domeniul vamal sa ajute la dezvoltarea economiei  europene. Intrarea in vigoare a noului Cod Vamal nu inseamna ca totul se va schimba din mai 2016. Lucrurile se vor schimba treptat pana in decembrie 2020. Important este ca trecem la procesarea electronica obligatorie a datelor”, a explicat Frank Janssens.

Acesta a subliniat importanta armonizarii, precizand ca in prezent exista diferente de la un stat membru la altul.

“Aproximativ 95% a fost deja armonizat, dar trebuie sa continuam. Companiile care sunt active in mai multe state membre trebuie sa aiba o metoda comuna pentru toate statele respective. Sistemele IT sunt diferite oarecum si nu vor fi disponibile noile sisteme în toate statele membre din luna mai 2016. Pregatim  baza legala specificapentru acest subiect. Se vor acorda si derogari speciale, in general pentru poziționarea geografică. De exemplu, în Malta nu se poate face transport pe cai ferate. De aceea este important sa nu cheltuim timp si bani pentru chestiuni inutile”, a mai declarat Frank Janssens.

“Dacă solicitati o autorizare pentru UE veti putea aplica printr-un un singur portal. Fluxul de informatii va fi imediat accesibil celor implicati in schimburile comerciale. Astfel se va facilita accesul rapid al comerciantului. Sunt in acest moment nenumarate intalniri pentru a pune la punct acest lucru. Informatiile vor fi disponibile in format electronic. Trebuie sa trecem la sistemul electronic pentru că utilizarea hartiei nu va mai fi permisa dupa perioada de tranzitie”, a  explicat Frank Janssens.

Potrivit acestuia, Romania mai are la dispozitie cativa ani pentru renuntarea totala la hartie si trecerea completa la sistemul electronic, lucru vizat pentru toate operatiunile de export si import.

“Care este scopul Codului Vamal? In primul rand, facilitarea comertului corect, legitim. Apoi, nevoia de a oferi mai multa siguranta si securitate. Trebuie sa ne concentram pe cei care nu vor sa respecte regulile. Este aparenta trecerea responsabilitatii pe umerii companiilor. Conceptul acestui Cod este acela de a descreste numărul de agenti vamali. Cu mai puțini oameni va fi posibil sa faci mai mult. Codul Vamal urmareste desigur si asigurarea unui mediu „paperless” pentru comertul international”, a declarat Fernand Rutten – Deloitte Belgia, Partener Vama si Comert International.

Totodata, acesta a prezentat lista celor 58 de tari care au implementat programe similare conceptului de Operator Economic Autorizat (AEO), cum sunt SUA, Japonia, Canada . Programul AEO va fi implementat in continuare in alte 10 tari: Botswana, Chile, Ecuador, El Salvador, Macedonia, Maroc, Indonezia, Serbia, Tunisia si Seychelles.

“Informatiile tarifare obligatorii (ITO) sunt o unealta foarte importanta la dispozitia operatorilor economici, pot fi utilizate la orice birou vamal din Uniune si elimina discutiile cu autoritatile vamale la momentul importului cu privire la clasificarea tarifara a produselor, oferind confortul utilizarii corecte  a codurilor tarifare”, a declarat Mihai Petre – Senior Manager servicii fiscale, Deloitte Romania.

Potrivit acestuia, exista peste 250.000 ITO valabile la momentul de fata in Uniune, iar in Romania sunt numai 1.300.

“90% dintre litigiile care sunt in prezent cu autoritatea vamala sunt pe clasificarile tarifare. Este o chestiune foarte subiectiva si de cele mai multe ori este lasata la nivel de comisionar vamal. Ori ITO este o procedura care noua, ca societate, ne da confortul că nu vom avea litigii pe clasificare tarifara in urmatorii ani. Riscurile de a primi ajustari in cazul unui control sunt zero. Mai neplacut este ca numarul lor este de numai 1.300 in Romania”, a adaugat Mihai Petre.

Reprezentantul Deloitte a mai precizat ca din 2016 ITO vor fi valabile 3 ani si vor fi obligatorii si pentru operatorii economici nu doar pe pentru autoritatile vamale

“Declaratia vamala va fi necesara pentru toate marfurile destinate plasarii sub un regim vamal, cu exceptia regimului de zona libera. Regimurile vamale speciale sunt reclasificate in trei categorii: tranzitul, utilizare specifica si prelucrare”, a explicat Daniela Neagoe – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania.

Daniela Neagoe a oferit de asemenea informatii despre datoria vamala.

“Datoria vamala ia nastere la momentul importului sau prin nerespectarea obligatiilor stabilite in legislaţia vamala. In noul Cod vamal a fost introdusa o prevedere care permite ca  datoria vamala sa se stinga daca nerespectarea obligatiilor vamale nu a avut consecinte semnificative asupra functionarii corecte a regimului declarat si nu constituie o tentativa de frauda  si daca toate formalitatile necesare pentru reglementarea situatiei marfurilor sunt indeplinite ulterior”, a completat Senior Consultantul servicii fiscale, Deloitte Romania.

Ioana Lira, Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania, a vorbit despre noutatile generate de Ordinul Nr. 3633/2014 privind reprezentarea in vama.

“Reprezentarea vamala era restrictionata pana anul trecut comisionarilor vamali. In prezent, reprezentarea directa poate fi realizata de orice persoana. Reprezentarea indirecta poate fi realizata numai de catre persoanele juridice romane autorizate sa functioneze in calitate de comisionar in vama. Persoanele juridice romane, altele decat cele autorizate sa functioneze in calitate de comisionar in vama, pot actiona ca reprezentant indirect numai in cazul in care sunt mandatate de o singura persoana”, a explicat Ioana Lira.

Aceasta a prezentat, totodata, avantajele AEO: securizarea lantului logistic, reducerea garantiilor, neplata TVA la import, simplificari, regimuri speciale, competenta, profesionalism, siguranta si securitate.

Conferinta a fost structurata in patru sesiuni in care s-au discutat cele mai importante modificari ale Noului Cod Vamal al Uniunii Europene si implicatiile pe care acestea le vor avea asupra agentilor economici implicati in operatiuni de comert exterior.

Partenerii media ai evenimentului au fost: Brightway, Portal Finante, Govnet, Jurnalul de afaceri, Promo afaceri, Business 24, Ziare.com, Calendar evenimente, Start Ups, Debizz, Legal Magazin, Learn & Go, 4 Career si Transilvania Business.

 

 

Material de opinie semnat de
  • yass

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.