Rabobank ”atacă” România rurală

Un sat mic și sărac din România a devenit punctul central al unei povești care implică acapararea terenurilor de multinaționale  cu capital  străin și a corupției de tip mafiot.

O investigație realizată de Luke Dale-Harris.

Pe străzile neasfaltate ale Zarandului, un sat din vestul României, unde sute de agricultori de subzistență își duc viața de zi cu zi de pe urma unor mici parcele de teren, toată lumea îți spune aceeași poveste. Cu ton șoptit, îți spun cum sute de hectare de teren agricol au fost furate de la familiile locale prin intermediul unui sistem corupt de tip mafiot, lăsându-le fără nici un fel de venit și fără acces la o sursă de hrană pe a cărui existență se bazau aproape în întregime pentru a supraviețui. Puține lucruri știu aceștia despre cum s-a întâmplat, dar ei sunt conștienți de un singur lucru: pământul aparține acum companiilor cu capital străin, iar aceste companii au un interes scăzut în agricultură.

Zarandul este unul dintre cele peste 50 de sate românești în care gigantul bancar olandez Rabobank deține acum suprafețe întinse de teren, ca parte dintr-un proiect de investiții de 315 milioane de euro ($ 337.000.000) în terenuri agricole în România și Polonia.

Prin intermediul filialelor aparținând unui fond de investiții în terenuri agricole numit Rabo Farm, Rabobank a cumpărat cel puțin 140 de hectare în Zarand din 2011, și peste 21.000 de hectare în România. Într-un interval de timp de 10-15 ani, fondul intenționează să vândă la un profit de peste 900 de milioane de euro, având în vedere creșterea rapidă a prețului terenurilor în Europa de Est.

Fondul trebuie în prezent să răspundă la o serie de întrebări pe fondul acuzațiilor că este „beneficiarul acțiunii de acaparare a terenurilor”, în unele dintre cele mai sărace și mai corupte regiuni ale țării, și că a profitat de pe urma criminalității și abuzurilor făcute în detrimentul micilor fermieri.

Atacul Rabo

O analiză a zeci de registre de Carte funciară și de dosare de instanță arată că Rabo Farm a cumpărat terenuri în Zarand între 2013 și 2014 de la doi intermediari: o femeie pe nume Elena Bosca și o companie austriacă numită BARDEAU Holding România. Ei, la rândul lor au obținut terenul de la aproape 100 de fermieri de subzistență cu doi până la patru ani mai devreme.

Mircea Necrilescu este un fermier de subzistență a cărui parcelă este deținută acum de Rabo Farm. Dar el este de neclintit în declarația sa că nu și-a vândut niciodată parcela. „Nu știu exact [ceea ce s-a întâmplat], dar acest lucru s-a întâmplat cu o mulțime de oameni în acest sat”, a declarat el pentru DW. „Este pământul nostru, lăsat nouă moștenire de către părinții noștri, și nu este drept că altcineva poate deveni proprietar pe aceste terenuri.”

Mulți fermieri spun că au fost păcăliți la vânzarea parcelelor lor și că au fost victime ale tranzacțiilor de tip mafiot, iar metodele folosite de Bosca și BARDEAU pentru acapararea terenurilor domnului Necrilescu, precum și în alte cel puțin 10 tranzacții cu loturi de teren din Zarand care au ajuns în proprietatea Rabo Farm, au fost neobișnuite. După ce au încheiat precontracte de vânzare pentru teren, intermediarii i-au acționat pe Necrilescu și pe alți 151 de alți vânzători în instanță, susținând că aceștia au refuzat să-și mai vândă terenul. Procesele s-au terminat repede, în cel mult patru termene, în condițiile în care nici unul dintre vânzători nu s-a prezentat la audieri și nici nu au beneficiat de vreo formă de apărare; Necrilescu susține că nu i-a fost niciodată adus la cunoștință faptul că ar fi fost parte într-un astfel de litigiu. Dar Florița Boloș, un judecător care a fost condamnat anul trecut pentru fals și luare de mită, s-a pronunțat în favoarea intermediariilor, acordându-le dreptul de proprietate legitim al parcelelor și permițându-le să-l vândă către Rabo Farm.

Aceste cauze, precum și documentele de proprietate furnizate de Bosca și BARDEAU sunt acum în curs de investigare de către procurori și Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la acuzațiile de falsificare de documente private, falsificare de documente oficiale și abuz în serviciu.

Un tipar al achizițiilor contestabile de terenuri ale Rabo Farm apare peste tot în România. Într-un sat în apropiere de granița bulgară, de exemplu, Rabo Farm a fost dată în judecată de către agricultorii care  susțin că nu au vândut terenurile pe care fondul apare ca proprietar. După achiziție, fondul a închiriat terenul la peste 129 arendași, inclusiv politicieni și persoane condamnate pentru infracțiuni de genul folosirii de lucrători agricol într-un sistem asemănător sclaviei.

 Verificarea antecedentelor?

Constătarile sunt în puternic contrast cu pretențiile Rabo Farm lui de ”due diligence” și responsabilitate socială a companiilor. Într-un raport emis în 2013, fondul susținea că: „Înainte de a dobândi sau de a investi într-o fermă, am efectuat o analiză amănunțită due diligence asupra vânzătorilor, arendașilor, operatorilor agricoli, fermelor și multor altor factori relevanți pentru respectiva investiție”.

Rabo Farm spune că a acționat în mod responsabil, contribuind la dezvoltarea socială și economică a regiunii. De asemenea, raportul arată că, „Rabo Farm este activă în regiunile rurale, unde situația economică și socială este de obicei sub media țării. Rabo Farm consideră că investițiile sale contribuie la dezvoltarea socială și economică a comunităților locale în care își desfășoară activitatea și că are un rol important în sprijinirea acestor dezvoltări.”

Attila Szocs, cercetator în domeniul agricol și al drepturilor de proprietate la un ONG românesc Ecoruralis, spune că achizițiile de terenuri pe scară largă, în România, sunt puternic în detrimentul structurilor sociale și economice din România rurală. „Acapararea terenurilor în România, realizată la un nivel strigător la cer, ucide aproape orice șansă reală pentru următoarea generație de agricultori să se dezvolte și să concureze. Problema este transparența. Tranzacțiile mari cu terenuri și efectele lor asupra țărănimii române sunt ascunse de ochii publici, „, a declarat el pentru DW.

Din 2002, prețurile terenurilor agricole din România au crescut de peste 25 de ori, efect în mare parte datorat intrării țării în UE și rezultatelor politicilor agricole comune pe piața terenurilor.

Investitorii Rabo Farm includ fondul american de pensii TIAA-CREF și fondurile de pensii olandeze PFZW și APG. Rabobank deține o participație de 5% în fond.

Ca răspuns la acuzațiile formulate de Centrul Român pentru Jurnalismul de Investigație, Rabo Farm a răspuns că: „Vom lua informațiile furnizate de dumneavoastră pentru a analiza în continuare aceste cazuri într-un mod foarte serios. Acestea ar putea conduce la necesitatea revizuirii standardele noastre în afaceri sau la încetarea unor relații de afaceri.”

Acest proiect de investigație a fost finanțat de Journalismfund.eu și Robert Bosch Stiftung.

Sursa: DW (Deutsche Welle)