România trebuie să aibă o creștere a PIB-ului mai mare de 2%

Legal Magazin și BusinessMark au organizat joi, 19 septembrie 2013, la Hotel Howard Johnson din București, conferința „Risk Management în finanţarea companiilor româneşti”, în parteneriat cu Ministerul Economiei, SIF Muntenia, SAI Muntenia Invest și Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA.

Varujan Vosganian, Ministrul Economiei: “Pentru a reduce decalajele, România trebuie să aibă o creștere de peste 2%”

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că România trebuie să aibă o creştere mai mare de 2% a PIB pentru a diminua decalajele faţă de alte ţări europene.

„Avem două paliere pe care economia românească funcţionează şi două pe care prezintă vulnerabilităţi. Ea funcţionează pe zona industriei şi pe zona exporturilor şi are vulnerabilităţi pe zona consumului şi pe cea a investiţiilor. Vă întrebaţi cum se poate una fără cealaltă. Imaginaţi-vă că faţă de 2008 exportăm, ca ordin de mărime, vreo 13 – 14 miliarde euro în plus. Până în 2008 exporturile erau de vreo 32 miliarde euro, iar astăzi sunt 45 – 46 miliarde euro şi se apropie chiar de 50 miliarde euro, ceea ce este semnificativ. Vă întrebaţi cum merge industria fără investiţii. Industria merge astăzi ca remanenţă pentru ce s-a întâmplat până în 2008”, a spus Varujan Vosganian.

În acelaşi timp, răspunzând unei întrebări, ministrul Vosganian a arătat că dacă România absoarbe fondurile europene într-un ritm mulţumitor creşterea economică tinde spre 4%.

„Maximul spre care putem merge fără să existe un risc de încălzire economică şi de periclitare a echilibrelor externe cont curent – cont comercial este 4%. Pentru România, dacă socotim PIB-ul potenţial în condiţiile absorbirii fondurilor europene, este 4%. Dacă absorbim fondurile europene într-un ritm mulţumitor şi având în vedere şi dimensiunea structural românească, PIB-ul structural, creşterea economică pentru România spre care trebuie să tindem este de circa 4%”, a spus Varujan Vosganian.

Mircea Groșaru, Deputat, Membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților: “Codul Insolvenței nu poate exista fără Legea falimentului personal”

Deputatul Mircea Groșaru a apreciat că este nevoie de un Cod al Insolvenței, pentru ca legislația să fie armonizată cu noul Cod Civil și noul Cod de Procedură Civilă. Acesta a mai subliniat că lega insolvenței ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015 și că, în același timp, trebuie adoptat și Legea falimentului personal. Parlamentarul a subliniat că FMI și băncile comerciale nu acceptă o asemenea lege, dar că, prin discuții, lucrurile pot ajunge pe un făgaș normal.

Mircea Dușan, Președinte, Asociația Romanian Business Accelerator : „Este necesar un fond al statului pentru start-up-uri”

Omul de afaceri Mircea Dușan a pus accentul pe nevoia de ajuta financiar start-up-urile pentru a încuraja tinerii să rămână în țară. El a dat exemplul a cinci start-up-uri pornite în 2012 care au pornit cu circa 5.000 euro și care au fost vândute, în acest an, cu 1,5 milioane euro unor firme ca Google și Twitter.

Pro și contra fondurilor europene

 Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan,  a criticat modul în care birocrația din România împiedică accesul IMM-urilor, dar și firmelor mari la fondurile europene, prin răspunsurile întârziate sau chiar ignoarea cererilor acestora. Vicepreședintele CNIMMR, Liviu Rogojinaru, a atras atenția că firmele vor avea mai greu acces la finanțare de la bănci după aplicarea regulilor Basel III.

Mircea Cârlan, Manager Public, AM POS CCE – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” a amintit lecțiile absorbției fondurilor europene în exercițiul bugetar comunitar 2007-2013 pentru ca greșelile să nu mai fie repetate în exercițiul bugetar 2014-2020.

Laurian Lungu, Managing Partener, Macroanalitica, a declarat că fondurile europene pot face uneori mai mult rău decât bine. El a amintit de investirea unor sume importante în infrastructura unei universități din Spania, care acum se confruntă cu lipsa studențior.

Marian Cârlan, Director, Direcția Dezvoltare Export, Ministerul Economiei, a aminit faptul că firmele avea acces la finanțări prin export, în condițiile în care afacerile lor pe piața internă sunt afectate de criză.