Se schimbă rolul statului în domeniul energetic

Pe 28 mai am organizat, cu emotiile aferente unei prime editii, evenimentul Energy Forum, industrie draga echipei inca de dinainte de infiintarea BusinessMark. Spre bucuria noastra, evenimentul a reusit sa creeze contextul unor discutii foarte interesante, incurajate de moderatorul evenimentului, Valeriu Binig, Partner, Advisory, EY România, un fin cunoscator al sectorului.

In cadrul panelului, au participat: George Guran, Șef Serviciu, Organismul Intermediar pentru Energie, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Ovidiu Demetrescu, Director General, Hidro Tarnița, Ion Lungu, Director General, CEZ Trade România, Președinte, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER, Silvia Vlăsceanu, Director Executiv, Federaţia Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE, Vasile Munteniță, Director Executiv, Romelectro, Preşedinte, Cogen România, Mihai Petre, Senior Manager, Customs & Global Trade, Deloitte România și Florin Tobescu, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei.

”Observăm că se schimbă rolul statului în domeniul energetic. Statul devine acționar minoritar în companiile pe care le-a gestionat cândva și devine gestionar de ajutoare de stat. Fondurile structurale sunt de fapt un ajutor de stat. Certificatele verzi, bonusul de cogenerare sunt tot ajutoare de stat chiar dacă nu trec pe la stat ci direct de la public către agenții economici. Chiar dacă statul nu mai are bani în buzunar pentru a susține companiile pe care le deține, gestionează aceste ajutoare de stat”, a declarat Valeriu Binig, Partner, Advisory, EY România.

Ovidiu Demetrescu, Director General, Hidro Tarnița, a subliniat că în România, avem forță de muncă foarte bună.

”Încercăm să reținem aici oamenii valoroși, dar această forță de muncă nu trebuie să fie ieftină ci plătită corect. Până la urmă, banii cu care îi plătim se întorc în economie pentru că sunt cheltuiți tot aici. De asemenea, trebuie să le oferim investitorilor un mediu în care să poată să își planfice business-ul. Este adevărat că în România s-au modificat regulile în timpul jocului, dar era de așteptat să se schimbe, având în vedere schemele respective. De altfel, astfel de schimbări s-au întâmplat în multe alte țări”, a afirmat Ovidiu Demetrescu.

Potrivit acestuia, avem o evoluție stabilă a producției de energie, iar consumul este oarecum fluctuant, nivelul de generare de 60 Terra pe an fiind o veste bună.

George Guran, Șef Serviciu, Organismul Intermediar pentru Energie, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a vorbit despre Investiții în domeniul energetic promovate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

“Pentru proiectele privind promovarea producției de energie din biomasă şi surse geotermale, intensitatea ajutorului de stat acordat nu poate depăşi: 60 % din costurile eligibile pentru intreprinderi mari, 70% din costurile eligibile pentru intreprinderi mijlocii, 80% din costurile eligibile pentru intreprinderi mici (inclusiv microintreprinderi)”, a declarat George Guran.

Potrivit acestuia, diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de beneficiar.

”Tranzacțiile trebuie să fie transparente, nediscriminatorii și publice. Este normal, dar la noi s-a mers către o abordare legată doar de cuvinte și nu de ansamblul lucrurilor care trebuiau să se întâmple. Transparența este un mod de comportare și nu o afișare de date pe niște site-uri. Ar trebui să vorbim despre un mod de comportare a companiilor și nu de o concentrare asupra definiției din Dex a transparenței”, a declarat Ion Lungu, Președinte, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER.

”Credem că unul dintre instrumentele care ar putea completa lucrurile bune care s-au făcut pe piața românească este posibilitatea de a se încheia direct contracte bilaterale negociate. Burse de energie electrică există în toate țările UE și către ele se uită toți cei care fac tranzacții în domeniu, dar nicio bursă nu a fost delegată să facă toate tranzacțiile din țara respectivă așa cum se întâmplă în România”, a completat Ion Lungu.

Potrivit acestuia, din noiembrie se vor putea face tranzacții numai după îndeplinirea a două condiții: licența de tranzacționare și înscrierea în Registrul Național de Tranzacționare.

”Dacă în școală învățasem că prin cogenerare se face o reducere de combustibili de 30%, tehnologiile de azi au dus la o reducere de peste 40%. Cogenerarea este singura tehnologie care reușește acest lucru și care crește simultan eficiența. Asta înseamnă că ar trebui să acordăm o mai mare atenție cogenerării. Din păcate, asta se întâmplă numai în țări ca Danemarca, Anglia, Germania. Replica este că la noi nu se poate. Sunt necesare măsuri reale, nu măsuri electorale. Pentru mine, este o amenințare elaborarea unei noi strategii energetice.  Înainte de a face această strategie sunt necesari alți pași înainte, iar la noi nu sunt făcuți”, a declarat Vasile Munteniță, Preşedinte, Cogen România.

Vasile Munteniță a precizat că sunt orașe unde nu există soluții pentru încălzire în iarna următoare și că nu se caută soluții ci primează anumite interese locale. De asemenea, acesta a precizat că surse din piaţă susţin că maximum o săptămână Capitala se va confrunta cu lipsa apei calde.

“În ultima parte a anului 2014 ANRE a emis două ordine având în vedere liberalizarea pieţei interne a gazelor naturale pentru clienţii noncasnici de la 1 ianuarie 2015 Luând în considerare necesitatea încheierii până la această dată a contractelor de vânzare-cumpărare aferente furnizării gazelor naturale în regim negociat, ANRE a elaborat şi aprobat Ordinul nr. 107/2014, prin care a instituit un set de măsuri de ordin legislativ cu privire la furnizarea gazelor naturale la clienţii noncasnici, în perspectiva eliminării preţurilor finale reglementate pentru această categorie de clienţi”, a declarat Florin Tobescu, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.

Mihai Petre, Senior Manager, Customs & Global Trade, Deloitte România, a vorbit despre Accizarea energiei obţinută din biomasă.

”Resursa regenerabilă este cea mai abundentă de pe planetă, prima formă de energie, utilizată de om, odată cu descoperirea focului. Este lăudabilă producția și consumul de astfel de energii dar nu uitați că din punctul de vedere al accizelor sunteți priviți ca producători clasici. Anumite produse obţinute din biomasă (de ex. bioetanol, biomotorină, biogaz) intră sub incidenţa regimului de antrepozitare indiferent dacă acestea sunt destinate comercializării/consumului propriu”, a declarat Mihai Petre, Senior Manager, Customs & Global Trade, Deloitte România.

Potrivit acestuia, produsele din biomasă supuse legislaţiei de accize: Biomotorina (Ester metilic de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal), Bioetanol (Etanol produs din biomasă şi/sau fracţia biodegradabilă a deşeurilor), Biogaz  (Produs din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor – în stare gazoasă/lichefiată), Energie electrică  (Produsă în centrale electrice ce au ca sursă de energie biomasă), BIO-ETBE (Etil-tert-butil-eter produs pe bază de bioetanol).

“În partea de suportabilitate ar trebui să fie prezent statul. Nu este târziu, dar poate că este ultimul ceas. Aproape 45% din populația României este în pragul sărăciei energetice. Sunt la limita posibilității de a plăți facturile la energia electrică. Suportabilitatea ar trebui să fie principala preocupare a Guvernului. Avem consumatori vulnerabili, din motive de sănătate sau alte cauze, care nu pot să își plătească factura la energie electrică. Distorsiunea prețului gazului din ultimii ani a dus la contorsiunea domeniului în România”, a declarat Silvia Vlăsceanu, Director Executiv, Federaţia Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE.

Potrivit acesteia, intervenția politicului în domeniul energetic s-a făcut și se face fără să se țină cont de experiența și poziția specialiștilor în domeniu.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul AFEER și ACUE. Partenerii evenimentului au fost: EY și Horvath & Partners.

Partenerii media au fost: Jurnalul de afaceri, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Govnet, Start Ups, Portal finanţe, DeBizz, Legal Magazin, Learn & Go, 4 Career, Valoarea, Roportal.ro, Bucureşteni.ro ,Transilvania Business, Imobiliare.net, Portal electric.ro, Zelist.ro, Focus Energetic, IRE, Arena Construcțiilor, Administraţie.ro şi EuroUrbanism.ro, energetica.