Trebuie să sprijinim companiile românești cel puțin în egală măsură ca pe cele străine

BusinessMark a organizat conferința INVESTMENTS AND EXPORTS CONFERENCE, care a avut loc în data de 16 iunie 2016 la Hotel Radisson Blu, București.

Prima sesiune de discuții i-a avut ca invitați pe: Ștefan Radu Oprea, Președinte, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, Senatul României, Parlamentul României, Eric Faidy, Președinte, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România – CCIFER, Președinte, Michelin Romania, Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe România, Valentin Mircea, Expert în Dreptul Concurenței, Gabriel Sincu, Executive Director Tax Advisory Services, EY România, ROLAND TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions și Valentin Preda, CEO, Bursa Română de Afaceri.

”Cred că este necesară crearea condițiilor necesare pentru investiții, inclusiv din punct de vedere legislativ. Unele măsuri pozitive au fost luate deja. Noul Cod Fiscal și noua Lege a achizițiilor publice sunt două exemple în acest sens. Noul Cod Fiscal trebuie să asigure un cadru potrivit pentru stimularea investițiilor. Printre măsurile pozitive aduse de acesta sunt: scăderea TVA, scăderea costului cu munca, scutirea de impozit pe profitul reinvestit. În prezent este în discuție un nou proiect de scădere a costului cu munca”, a declarat ȘTEFAN RADU OPREA, Președinte, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, Senatul României, Parlamentul României.

În opinia sa, Codul Fiscal nu poate singur să asigure toate nevoile acestui domeniu complex, fiind nevoie și de alte legi bune pentru încurajarea investițiilor.

”Parteneriatul public privat este de asemenea foarte imporant. Legea achizițiilor publice este un pas important în acest sens. Sunt clarificate multe aspecte prin intermediul său. Înainte legea prevedea prețul cel mai scăzut, acum termenii sunt înlocuiți cu cea mai bună ofertă tehnică. Cred că asta va rezolva foarte multe probleme”, a completat ȘTEFAN RADU OPREA.

Eric Faidy, Președinte, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România – CCIFER, Președinte, Michelin Romania, a dorit să vorbească despre relațiile economice dintre Franța și România și despre rolul CCIFER în acest context.

”Companiile franțuzești au 135.000 de angajați în România, iar contribuția acestor companii este de 15% din PIB-ul României. CCIFER are 450 de membrii și oferă consultanță unor 1.000 de societăți. Scopul nostru este să conectăm companiile franțuzești cu mediul de afaceri din România. Contribuim la dezvoltarea și creșterea țării astfel”, a declarat Eric Faidy.

Domenii de activitate importante în care companiile din Franța investesc: industrie, consiliere, IT, agroalimentar, comerț, retail, avocatură etc.

Eric Faidy a menționat un clasament în funcție de valoarea investițiilor străine directe din România: Olanda (14,2 miliarde de euro), Austria (9,6), Germania (7,4), Cipru (4,2), Franța (4,1), Italia, Elveția, Luxembourg, Grecia.

Cele mai recente investiții din România ale companiilor din Franța sunt: Airbus Helicopters România are un nou punct de producție în Brașov , Careffour a achiziționat 86 de magazine Billa, iar Lactalis a cumpărat Albalact.

Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe România, a vorbit despre investițiile grupului pe plan local.

”Suntem aici de 10 ani și putem spune că investițiile noastre aici sunt de sute de milioane de euro. Credem în această țară și în dezvoltarea ei, dar vorbim despre bani mulți. Suntem foarte optimiști și de aceea avem 3 proiecte în România: în Brașov într-o clădire de birouri și două în București – o clădire office și una rezidențială”, a declarat Tal Roma.

Valentin Mircea, Expert în Dreptul Concurenței, a punctat implicațiile pe care Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti.

”Remarc în ultima vreme un fel de tendință a unui naționalism economic pe care mi-l amintesc din perioada comunistă  când nu ne era prea bine. Acest discurs că există capital românesc și capital strain. Este fals. Am întâlnit oameni de afaceri din toate colțurile lumii. Nu există diferențe notabile între afaceri. Legile economiei sunt peste tot la fel. Este bine să vină investitori străini și de aceea este foarte bine că firmele românești să reușească afară. Țările care vin în România exportă o parte din PIB-ul țării lor la noi. Sigur că nu fac donații, dar banii intră în economia noastră și asta este minunat”, a afirmat Valentin Mircea.

”Nici un stat sănătos la cap nu ar trebui să facă legi pentru jucători, cum este legea cu 51% produse alimentare românești în supermarketuri, care va avantaja producătorii români și va dezavantja consumatorii români. Spun asta pentru că această Lege, dacă va fi promulgată, va crește prețurile pentru că oferta va scădea. Ieri Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României și a Slovaciei referitor la această Lege. Nu poți fi parte a UE numai pentru a lua fonduri, dar să nu primești alte companii atunci când vor să vină pe piața noastră. Raportul calitate preț este cel care trebuie să primeze în acest sector. Nimeni niciodată nu a bătut legile economiei”, a declarat Valentin Mircea, Expert în Dreptul Concurenței.

El a mai precizat că firmele străine sunt atrase și de costurile mici cu forța de muncă și de pregătirea acesteia, dar că este un avantaj pe care începem să-l pierdem pentru că nu mai investim suficient în educație.

Gabriel Sincu, Executive Director Tax Advisory Services, EY România, a pus accentul pe legea holdingului.

”Din punct de vedere commercial, România nu are o lege a holdingului. Din punct de vedere fiscal, reglementările privind holdingului sunt câteva în Codul Fiscal. Ne-am bătut pentru astea trei litere din Cod 10 ani cu MFP pentru a le avea. Care sunt beneficiile holdingului? Scutirea de la plata impozitelor pe dividende – pentru ce va reinvesti, scutire de la plata impozitelor pe participații din câștigurile pentru înstrăinarea participațiilor”, a precizat Gabriel Sincu.

Potrivit acestuia, cele două avantaje sunt posibile dacă beneficiarul deține minimum 10% din capital pe o perioada neîntreruptă de un an la data realizării venitului. Regulile se aplică și firmelor înregistrate în afara României, dacă România are înregistrată cu țara respectivă o convenție pentru evitarea dublei impuneri.

ROLAND TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre finanțările nerambursabile din România, referindu-se la HG 332/2014 și HG 807/2014.

”Ajutorul de stat maxim este de 37,5 milioane de euro în toate regiunile, în Ilfov și Vest 26,25 milioane de euro, iar în București 11,25 milioane euro. În Schema 332/2014 bugetul anual maxim este de 100 milioane de euro. Aplicanții elibigili sunt IMM-uri, întreprinderi mari sau întreprinderi noi. Finanțarea este de maxim 50% dintre costurile salariale elibigile”, a explicat ROLAND TOMA.

Valentin Preda, CEO, Bursa Română de Afaceri, a vorbit despre oportunitățile de export.

”Unde să exportăm cu toții? De unde să luăm atâția bani ca să exportăm unde și cine cumpără? Mă preocupă fenomenul și cum putem face asta sustenabil și cu etică globală. De fapt nu putem exporta cu toții valoare. Unii exportă materie primă. Nici investițiile necesare nu ajung la tine dacă ești nepregătit. Mă bucur foarte mult când văd companii naționale care reușesc afară sau când exportăm inteligență, dar este treabă de făcut și pe plan local. Exportăm fier vechi în Turcia și cumpărăm țevi din fier tot de acolo”, a precizat Valentin Preda.

”Statul și mediul de afaceri sunt în strânsă legătură. Dacă atragem investiții, dar statul schimbă regulile în timpul jocului, investiția se mută. Este normal. Cred că statul are un rol foarte important în a genera proiecte în care să-și atragă investitorii”, a completat Valentin Preda.

 

În cea de-a doua parte a zilei, speakerii au fost: Costin Lianu, Consiliul de Export al Romaniei, Coordonatorul Strategiei de Export a Romaniei 2014-2020, Corina Vulpeş, Director Marketing şi Comercial, EximBank, Cristian Pârvan, Secretar General, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanță Fiscală, PwC România.

Costin Lianu, Consiliul de Export al Romaniei, a precizat că în România avem 3.000 de dolari/cap de locuitor performanță la export. Ponderea exportului în PIB este de 41%. Media internatională este mai mare.

”De performanțele tale ca vânzător depinde sănătatea companiei tale. Așa este și în economie. Performanțele la export sunt un indicator bun pentru performanțele economiei. În România, avem creativitate, tradiții culuturale, dar ne confruntăm și cu: adâncirea integrării și a specializării intra ramură și regionalizarea care au modificat structura exportului. Ne confruntăm și cu acces scăzut la finanțări la export, aderență scăzută la noile modele de afaceri. Decalajul tehnologic este și el redus, dar încă sub nivelul țărilor din regiune. Avem servicii suport limitate atât în sectorul public cât și în cel privat. Vrem să vorbim despre dezvoltare sustenabilă”, a declarat Costin Lianu, Consiliul de Export al Romaniei, Coordonatorul Strategiei de Export a Romaniei 2014-2020.

El a mai punctat că nu suntem însă o țară slabă la export.

”Este o știință să înveți să faci export. EximBank și-a asumat această responsabilitate. Încercăm să educăm zona financiară și mediul de afaceri pentru a transmite mesajul: financiar nu ai nevoie de o educație foarte elaborate, poți dobândi toate cunoștințele necesare împreună cu partenerul financiar”, a afirmat Corina Vulpeş, Director Marketing şi Comercial, EximBank.

Am dezvoltat o divizie separate pentru IMM și companii foarte mici pentru că știm că au nevoie de un anumit sprijin pentru afacerile lor.

”Nu găsim răspunsuri în politicile publice despre problemele exportului. O țară cu jumătate din populația României are valori ale exportului de 400 de milioane de euro, când noi ne mândream cu 55. Ni se pare foarte periculos că toată lumea vrea ca exportul să fie motorul creșterii economice. Dacă creștem de 10 ori înseamnă că vom scădea PIB-ul României. Trebuie export, dar ce fel de export?”, a declarat Cristian Pârvan, Secretar General, Asociația Oamenilor de Afaceri din România.

”Cifrele arată că nu reușim să facem nimic pentru a susține inteligența românească. Susțin că pe lângă asta nu mai avem nimic în România. Caracteristic nouă mai avem: confecții, comerț. În rest, nu mai avem nimic specific românesc. România are o singură soluție prin exporturi inteligente și nu mă refer la IT. Avem nevoie să credem în inteligența noastră și să sprijinim companiile românești cel puțin în egală măsură ca pe cele străine”, a precizat Cristian Pârvan.

Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanță Fiscală, PwC România, a vorbit despre modificările Codului Vamal care au impact asupra exporturilor.

”Au fost numeroase modificări în special în ceea ce privește IT-ul. În 2008 UE a considerat că sistemul vamal are nevoie de o modernizare, dar acel cod nu a intrat în vigoare pentru că țările nu erau pregătite. De aceea, a apărut în 2016 Codul Vamal Unional, care intră în etape în vigoare și care va culmina în 2020 cu realizarea electronică a tuturor operațiunilor vamale necesare”, a declarat Bianca Vlad.

Evenimentul a inclus şi seminarul cu tema “OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU MEDIUL DE AFACERI – FONDURI EUROPENE ÎN 2016”, susţinut de: ROLAND TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions.

 

Un eveniment organizat de BusinessMark cu sprijinul CCIFER şi BCCBR.

Partener principal: Wise Finance Solutions.

Partenerii evenimentului sunt: EximBank, Biroul de traduceri Champollion, Graphtec Design, Go Travel, Global Star și Klarmedia.