Trei date importante pentru legislația fiscală din România
România a semnat pe 7 iunie 2017, alături de alte 67 de state, Convenția multilaterală pentru implementarea măsurilor legate de evitarea dublei impuneri, prevenirea erodării bazei de impozitare şi transferul profiturilor.
Cele mai importante aspecte ale acestui demers sunt următoarele:
- Cele 91 de convenții de evitare a dublei impuneri la care România este parte au fost desemnate ca fiind tratate fiscale acoperite de Convenție, dar urmează a fi incluse într-un proces de actualizare și modificare ca urmare a adoptării Convenției.
- România este una dintre puținele state membre ale Uniunii Europene care a adoptat integral Articolele 12 și 13 ale Convenției, privitoare la sediul permanent, ceea ce demonstrează interesul autorităților române de a impozita profitul multinaționalelor acolo unde se produce valoarea adăugată.
Prin adoptarea Legii 124 din 9 iunie 2017, România devine membru asociat al planului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting), propunându-și astfel să fie parte a unui demers internațional de limitare și contracarare a utilizării de către multinaționale a neconcordanțelor legislative dintre state, cu scopul de a alege taxarea profiturilor în jurisdicțiile mai favorabile.
În data de 13 iunie 2017 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 42/2017 care cuprinde modificări la Codul de procedură fiscală, mai precis introduce Raportul de la țară la țară (CbC Report) ca obligatoriu pentru grupurile de întreprinderi multinaționale. Această Ordonanță transpune în legislația națională, prevederile Directivei EU 2016/881 din 25 mai 2016.
Conform prevederilor OUG 42/2017, un grup de întreprinderi multinaționale cu un venit consolidat al grupului de peste 750 milioane EUR, trebuie să depună anual CbC report. Raportul va conține următoarele informații:
- Pentru fiecare stat în care grupul își desfășoară activitatea, informații privind venitul, căștigurile înainte de impozitare, impozitul pe venit plătit, impozitul pe venit acumulat, capitalul declarat, câștigurile acumulate, numărul de salariați și activele corporale, altele decât numerarul și echivalentele de numerar.
- O descriere a fiecărei entități a grupului, cu menționarea jurisdicției fiscale, sau dacă aceasta este diferită, jurisdicția în care este stabilită entitatea, precum și natura principalei activități desfășurate.
[divider height=”30″ line=”1″]
‘Implementarea acestor acte normative va avea un efect major asupra legislației fiscale din Romănia. Acțiunile din planul BEPS fac și recomandări pentru modificarea legislației curente de prețuri de transfer și vor conduce la o mai mare transparenţă între autorităţile fiscale ale statelor semnatare, dar și între contribuabili și autorităţile fiscale autohtone’, spune Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta.
[divider height=”30″ line=”1″]
Cele mai importante efecte ale acestor acte normative vor fi următoarele:
- Revizuirea activității privind practicile fiscale dăunătoare, concentrându-se pe îmbunătățirea transparenței, inclusiv pe schimbul spontan obligatoriu privind hotărârile legate de regimurile preferențiale.
- Rezultatele obținute în materie de prețuri de transfer trebuie să fie în concordanță cu crearea de valori pentru imobilizările necorporale, inclusiv pentru cele dificil de evaluat.
- Elaborarea regulilor obligatorii de prezentare a informațiilor pentru sistemele de planificare fiscală agresivă, luând în considerare costurile administrative ale administrațiilor fiscale și ale întreprinderilor și pe baza experiențelor acumulate în țările care au astfel de reguli.
